Știți reclama cu Ema? Aia, cu Ema, nu mai consuma hârtia, uite ce poți face pe tabletă! Ema, nu mai citi cărți, poți citi de pe tabletă! Și, la final, fraierul de soț rămâne fără hârtie igienică fix când avea mai mare… nevoie… de ea. Și, în loc de un sul nou, primește… o tabletă.
Hm!, tare reclama, dar realitatea e și mai tare! Să vă povestesc cum mi-am luat-o eu de la Șerifă. Că de aia m-am însurat eu cu ea, că e o femeie tare deșteaptă și mă pune cu botul pe labe una, două.
Într-o dimineață, mă tot bătea ea la cap cu chestii pe care trebuie să le facem împreună, în perioada următoare. „Interesează-te cât costă cazarea acolo, ca să mergem în vacanță.”, „Vezi că trebuie să plătești nu știu ce la grădiniță.” sau „Vezi că trebuie să rezolvi povestea cu factura la curent.”. În fine, tot felul de chestii mai mărunte sau mai importante, dar lucruri care erau în afara mea de interes în momentul acela, eu, avându-le, de altfel, pe ale mele- blog, show-room, proiecte etc, chestii de muncă.
Și mă pune Necuratul să-i arunc o remarcă dintr-aia de om ocupat: „Dă-mi un mail cu toate subiectele astea!”.
Pentru că eu chiar așa funcționez în ultima vreme. Având foarte multe pe cap, am căutat să mă organizez. Cum? Scriind totul pe mail. Uneori, chiar eu însumi îmi trimit mailuri ca să nu uit și să văd lucrurile nerezolvate mai târziu. Îmi pun notificări, steluțe, tot felul de remindere și reușesc să le fac față la toate.
Așa că faza cu „dă-mi un mail” nu mi s-a părut nefirească.
S-o credeți voi! Auzi, tu, să-i ceri nevestei să-ți dea mail cu problemele casei? S-a ofuscat imediat. Că ea e cea mai importantă, că familia e prima, că…. argumentele ei, care, fie vorba între noi, erau mai tari ca ale mele.
A plecat îmbufnată. Mail, în ziua aia, n-am primit. De fapt, recunosc că am și uitat ce-mi ceruse. Vezi, dacă era mailul… le rezolvam!
Seara, după ce hrănim, spălăm, adormim copilul, și eu lugu- lugu, ca tot omul. Și vă jur! Vine replica ei, aia genială, de m-a făcut să vi-o împărtășesc și vouă. „Acum sunt ocupată. Dacă vrei sex, dă-mi un mail!”
Băi, m-a lovit în moalele capului și câteva secunde am rămas mut. Apoi, am dat-o într-un râs copios. Tare, tipa, de aia suntem noi împreună de atâția ani! Că-și știe valoarea. 🙂
Una peste alta, în seara aia, n-am primit ce-mi doream. Se pare că mailul de la mine intrase în spam. 🙂
Morala este simplă și pe înțelesul tuturor: Aveți grijă, dragi bărbați, ce vă doriți că s-ar putea să primiți cu vârf și îndesat.
Și, atenție!, mailurile între soți dăunează grav sănătății, mai ales dacă ea trebuie să le scrie.