Știți petrecerea „Să-l pictăm pe tati pe față!”? Nu o știți? Înseamnă că nu aveți copii sau că sunt încă prea mici. Că, altfel, ați fi cunoscut-o. Chiar foarte bine.
Și asta e o petrecere micuță față de „Să-l îmbrăcăm pe tati cu rochiță!” sau „Să-i facem codițe în păr lui tati!”.
Da, le sărbătoresc pe toate și chiar și mai multe, unele inventate de noi. Asta pentru că fetița mea râde în hohote și e fericită.
Așa că Halloween-ul nu poate fi ratat. Da, îl sărbătorim și chiar ne pregătim intens pentru eveniment. Sculptăm dovleci, căutăm costum, petrecem timp împreună, ne distrăm și suntem fericiți.
Despre asta e vorba și l-aș serba în fiecare zi.
Așa că mai ușor cu ura și disprețul față de această sărbătoare. NU mă interesează originile, nu mă interesează că e împrumutată de pe-afară, nici că, vezi Doamne, sărbătorește morții.
Mă interesează doar că pe fiică-mea o face fericită! Și, în seara asta, am organizat o petrecanie pe cinste: vreo 20 de copii vor merge la colindat și să dea naiba să găsească vreo ușă încuiată!