Of, cum e cu dragostea asta de mămică!!!

Orice ai face tu ca tată, nu ai cum să-i înlocuiești mama. Nu ai cum! Oricât de mult timp ai petrece cu copilul, oricât de mult l-ai alinta, oricât de mult te-ai ocupa de creșterea lui, nu ai cum să-i întreci mama, care face cel puțin la fel de multe ca tine. Sau măcar ce simte copilul pentru mama lui. Și nici n-ar trebui să-ți dorești să o întreci, ci doar să o completezi. Pentru că un copil fericit îi are pe amândoi părinții în echipă. Asta este, însă, o altă poveste. Discutăm altă dată.

Acum, aș vrea să discutăm despre ceva ce mama va avea oricând mai mult ca tatăl. Fără dubiu, fără șansă de egalitate, un KO din prima secundă a competiției.

E vorba despre ÎNGRIJORARE. Da, niciodată un tată nu va putea fi mai prăpăstios ca o mămică. Nu are cum! El e mai calm, mai rezervat, mai introvertit, se dă stâlpul casei, încearcă să pară dur, și, de multe ori, chiar reușește fără prea multă strădanie.

Dar o mămică!!! Doamne, cum se poate îngrijora ea! Eu am una chiar acum acasă, care, de două zile, nu mai știe de ea și de suflețelul ei sfărmat în mii de cioburi. Căci da, îngrijorarea ei este legată de puiul ei. Și al meu e puiul ăsta, dar sincer nu mai am loc de plânsetele soaței, așa că despre mine nu mai zic nimic.

Și credeți-mă că a mea soață nu e vreo mimoză. Am văzut-o în carieră dând de pământ cu oameni foarte puternici, luptându-se ca o leoaică pentru ideile ei. E o femeie foarte dură, hotărâtă și puternică.

Măi, oameni buni, dar ieri dimineață a plecat puiul în tabără. Mda, de aici vin bocetele mămicii, de la evadarea puiului din cuib.

Sophia e chiar la a doua tabără, a mai fost plecată în vară. Acum, însă, a mers într-o tabără de schi.

Iar mămica ei zici că este cea mai neajutorată ființă din lume.

S-a pregătit câteva zile și a pregătit și copilul. Cu zeci de haine, și pentru exterior și pentru interior, și pentru soare și pt frig, și pentru dimineață și pentru noapte, cu zeci de produse de igienă, cu zeci de medicamente, cu zeci de minibagaje pe care i le-a arătat Sophiei în detaliu și i-a explicat la fel de detaliat la ce e bun fiecare lucru din bagaj în parte.

Ieri dimineață n-a mers la autocar. Era convinsă că va plânge și că și copilul va face o criză de plâns. Așa că am dus-o doar eu pe Soph la școală.

Ne-am pupat, ne-am îmbrățișat, ne-am dat zeci de bezele prin geamul autocarului. Dar totul fără bocete și miorlăituri. Cel mai important, din punctul meu de vedere: i-am spus că am mare încredere în ea, că sunt sigur că se va descurca. Și că sunt câteva zile memorabile în care e bine să caute să se distreze cât mai mult. Iar, când se va întoarce, va merge cu mine pe o pârtie și vom coborî împreună pentru prima dată. Pentru că va fi pregătită după ce a luat toate cursurile astea de schi.

Măi, și copilul a înțeles perfect, despărțirea a fost fără nicio problemă.

Dar, dacă nu ați înțeles încă, în realitate, nu copilul a fost sau a avut vreo problemă. Ci mămica. Vă redau mai jos câteva dintre zecile de mesaje pe care mi le trimitea în timp ce o urcam pe Soph în autocar sau mai târziu, în timpul zilei de ieri.

-Zi-mi de fetiță!

-Așteptăm în hol. Semnăm acorduri pentru excursie.

-Vezi ce semnezi.

…..

-E stingheră sau a găsit un copil cunoscut? (Soph e clasa 0 și încă nu are mulți prieteni la școală.)

-Stă după mine momentan, dar e bine.

-Ar trebui să găsească o fetiță de la pregătitoare cu care să se împrietenească.

….

– Cum arată autocarul?

– Bine.

-Să o iei în brațe, să îi spui că o iubești, că ea ține toate temerile în ea.

….

-Ce îmi mai spui?

-Sunt în autocar, pleacă în 5 min.

-E serioasă, tristă? S-a împrietenit cu cineva?

-E bine.

DUPĂ VREO 3 ORE, COPIII AJUNG LA DESTINAȚIE ȘI MĂMICA PRIMEȘTE O FOTOGRAFIE CU EI FOARTE PUȘI PE JOACĂ.

– Te-ai liniștit?

– NU. Până nu o văd acasă. Nu o văd având o prietenă încă, sper să nu se simtă singură.

-Își va face. Despre asta e vorba în tabără.

Aseară, înainte de culcare, puiul și mami au vorbit pe telefonul unei învățătoare. Fiecare dintre ele s-a declarat încântată de tabără și de aceste momente unice. Cea mică părea sinceră. Cea mare avea lacrimi pe obraji și căuta să-și înghită sughițurile.

Mai sunt 4 zile de tabără.