Azi ar trebui să fie despre smerenie. Să plecăm capul puțin și să reflectăm. Poate nu toți sunt foarte religioși, poate nu toți au ținut post, nici măcar astăzi. Dar cu toții ar trebui, în Vinerea Mare, să fim mai liniștiți, mai cumpătați, mai buni, mai generoși.
Iisus a murit astăzi pe cruce și a creat, prin moartea lui, o religie: Creștinismul. Noi, românii, facem parte din această religie. Cei mai mulți dintre noi. Cât de aplecați suntem spre ea, cât de orientați către spiritualitate și, mai ales, cât de bisericoși, cât de mult respectăm canoanele Bisericii, toate astea sunt, însă, alte discuții.
Astăzi este vorba doar despre jertfa lui Iisus. Noi, adulții, o apreciem, cunoaștem istoria, înțelegem faptele. Dar copiii noștri? Ei înțeleg? Ar trebui să știe despre asta?
O mămică terifiată mi-a trimis următorul mesaj:
„Vreau să vă cer părerea în legătură cu religia la grădiniță sau clasa zero. Ieri fie- mea a intrat în crize de plâns că i- a zis doamna că Iisus a fost omorât, bătut în cuie. Cum adică Doamne- Doamne a murit? Voi ce le spuneți copiilor de 5 ani?”
În primul rând, mie mi-ar plăcea ca cei mici să studieze Istoria Religiilor și nu Religia la ore. Cred că e bine să cunoască toate punctele de vedere.
În al doilea rând, vă întreb și pe voi: „Oare copilul are nevoie să știe că Iisus a fost omorât pe cruce?”
Pentru educatoarea respectivă, răspunsul a fost ferm: DA. Pentru mămică și mai ales pentru copilul ei, răspunsul ăsta a creat multă spaimă. E clar că fetița de cinci ani nu era pregătită pentru avalanșa de informații care i-a creat în minte o imagine foarte sângeroasă, o imagine teribilă.
Nici Sophia nu cred că ar fi pregătită pentru aceste informații. Nu i-am povestit în detaliu până acum și nici nu cred că o voi face în viitorul apropiat.
Povestea pe care Sophia o știe despre Paște este una frumoasă, doar frumoasă. Cu Iisus, cu iepurași, cu ouă, cu bucurie, cu dragoste și familie. Atât.
Fac rău, fac bine amestecând, trunchiind adevărul nu mă interesează. Îi dau copilului meu exact informațiile pe care cred că este pregătit să le primească. Chiar și în biserică este o poveste aproape magică. V-am povestiti aici despre asta, despre relaxarea noastră.
Voi ce ziceți? Când și cum ar trebui să le povestim copiilor noștri despre jertfa lui Iisus?
Eu, momentan, zic „pas”.