Articolul acesta e unul plin de emoție pentru mine. Am stat mult să mă gândesc dacă îl scriu sau nu, dacă vă povestesc sau nu, pentru că e mult, dar mult prea intim.
Până la urmă, uite-mă aici, adunându-mi sentimentele, trăirile, gândindu-mă că poate vă veți confrunta și voi cu următoarea situație și poate veți avea un punct de reper.
Într-una din zile, stăteam cu fii-miu prin casă. Nimic deosebit. La un moment dat a venit lângă mine, s-a cuibărit pe canapea la pieptul meu și mi-a zis că vrea să îl iau în brațe. Se întâmplă des asta la noi, mai ales atunci când se simte super bine și când e foarte fericit că suntem împreună.
L-am luat în brațe și îl mângâiam pe creştet. Mă bucuram de el. Nu după multe vreme, s-a căţărat la mine în brațe astfel încât să ne putem privi ochi în ochi și, la cei trei ani ai lui, îmi pune întrebarea:
-Tati, eu cum am apăiut pe lume? (Tati, eu cum am apărut pe lume?)
Mi-au trecut o sumedenie de întrebări prin cap: „cum de s-a gândit el tocmai la asta?”, „ce l-a făcut să se gândească”, „ce îi spun?”, „cum îi spun?”.
Eu susțin cu tărie discuţiile despre sex, viață sexuală, sexualitate. Nu vreau ca pentru el să fie subiecte tabu, așa cum au fost pentru mine și sunt convins că pentru foarte mulți dintre voi. Chiar cred că trebuie să afle de la noi anumite lucruri decât să le afle în contexte nefericite sau să primească informații greșite care i-ar putea dăuna.
Cu toate astea, are doar 3 ani așa că trebuia să îi explic cumva pe limba lui.
L-am luat în brațe și i-am spus:
-Din prea multă dragoste ai apărut pe lume, puiule.
-Cum așa?
-Păi când doi oameni ca mami și tati se iubesc mult, mult de tot, pentru că au prea multă dragoste de oferit, apare un copilaş aşa ca tine cu care să împartă toată dragostea asta mare.
A stat el pe gânduri puțin dar informația nu i-a fost suficientă.
-Da, tati, cu dagoste, dar cum?
Parcă mă lua puțin cu transpiraţii.
-Păi uite: tati a luat-o pe mami în brațe, a strâns-o tare, tare, i-a spus că o iubește și, ca printr-o magie, tu ai apărut în burtica lui mami. Erai cât un bob de mazăre cu inimoară. O inimoară puternică, puternică exact cum o ai și acum. De fapt, când ai apărut în burtica lui mami, erai doar inimioară. Apoi ţi-a apărut capul, mîinile, picioarele, degetele, urechile, nasul, buzele și toate, toate.
-Şi?
-Şi tu ai crescut acolo în burtică la mami și burtica lui mami s-a făcut mare, mare pâna când, doamna doctor a făcut o magie și ai ajuns direct în brațe la mama ta, acolo unde îți place cel mai mult.
-A făcut o magie? Hocus-pocus?
-Da, puiule. O magie.
-Şi mami ce a făcut?
-Mami te-a strâns în brațe și știi unde ți-a dat primul pusi?
-În talpă? Ca să calc pe pupici?
Deja emoţiile mele erau în tavan.
-Nu în talpă. Acolo te pupă acum, de când ești mai mare. Ca să calci pe pupicii ei și să ai cea mai frumoasă zi. Prima oară te-a pupat aici, pe frunte.
-Aici? Și și-a dus mâna la frunte.
-Da, acolo.
-Ce bine. Mie îmi place când pupă mama aici.
Discuția noastră s-a încheiat acolo. Cumva a fost mulțumit de răspunsuri și s-a dus la joacă. Spre seară, când a venit soaţa acasă de la serviciu, eu am și uitat pe moment să îi spun. Ca de obicei am luat-o în brațe, am pupat-o, iar ea m-a îmbrățișat. Al nostru copil s-a uitat la noi și glonț s-a dus la maică-sa. Și-a pus urechea pe abdomentul ei și degetul arătător peste buze, semn că trebuie să facem linişte.
-Ce faci, mami? L-a întrebat.
-Veau să văd dacă se aude minimioaia. (Vreau sa văd dacă se aude inimioara)
M-am înduioşat pe loc și i-am povestit soaţei discuția de mai devreme. S-a lăsat cu lacrimi, cu şiruri de „te iubesc” și, seara la culcare, al meu copil a adormit în brațele ei în timp ce îl pupa pe frunte. Exact ca prima dată.
Eu atât vă rog. Discutaţi cu copiii voştri deschis. Pe limba lor. Doar aşa sunt sigur că vom deveni părinţii aceia minunaţi spre care vor veni de fiecare dată când au o întrebare importantă. Fiţi acei părinţi. Eu chiar încerc.