“ – Mamiiii, îmi iei un lego cu Moș Crăciun!”
“- Dar mai e până la Crăciun!”
“ – Te roooog! Unul singur! Ultimul!”
“Nu se poate! Hai, nu te mai smiorcăi, nu vezi că se uită toată lumea la noi?”
“Dar vreaaau! De ce ești rea?”
“Offff, fie! Dar să vedem ce-ți mai aduce Moșul!”
Îți sună cunoscut, dragă părinte?
Ei bine, acesta este scenariul pe care îl trăiesc zi de zi multe mame și tați în supermarketuri. Mai ales acum, când acestea sunt pline de elfi, gnomi, brăduți cântători și alte jucării care fac cu ochiul la tot pasul copiilor.
Fie că e vorba de un Moș Crăciun în miniatură sau de un baton de ciocolată pe care îl strecoară în coșul de cumpărături, copiii vor mai mereu ceva nou sau “ceva bun”.
Iar când părinții le spun că nu au bani sau nu au voie, începe o adevărată tornadă de negocieri, nervi sau lacrimi care, de cele mai multe ori, se încheie cu cedarea părintelui: “Fie, îți dau voie, doar de data asta”.
Cu ce greșesc, de fapt, părinții când “se înmoaie” în fața rugăminților copiilor sau cuvintelor precum “Ești o mamă rea!”?
3 minciuni pe care ni le spunem despre stabilirea regulilor
-
„Bine, facem o excepție. DOAR AZI!”
Unul dintre aspectele pe care le-am observat la părinții din jurul meu este că stabilesc reguli, dar nu știu să le păstreze pe termen lung.
De exemplu, într-o zi, poate i-ai spus copilului că veți intra în magazin să cumpărați doar pâine. El a văzut niște baloane colorate și te-a rugat să i le cumperi. Baloanele erau ieftine, așa că ai uitat chiar tu ce i-ai spus mai devreme.
În altă zi, poate și tu, și el erați obosiți după job și grădi, iar când ți-a cerut să-i cumperi un dinozaur de jucărie, i l-ai luat de teamă să nu facă o criză de nervi sau să atrageți toate privirile asupra voastră.
Ce învață copiii din astfel de experiențe?
Că părinții lor nu sunt constanți. Adică, una zic și alta fac. Că uneori “merge” dacă zâmbesc frumos, se tăvălesc prin magazin sau încep să plângă. Că atunci când mami și tati sunt obosiți sau nervoși, lasă de la ei și le fac pe plac.
-
„Lasă-l, e copil! Ce-i trebuie reguli la vârsta asta?”
Ne păcălim când ne spunem că ai noștri copii sunt prea mici ca să aibă limite legate de ora de somn, masă, jucării sau făcutul temelor.
Din teama că le frângem aripile copilăriei, uneori îi lăsăm în pace pe principiul „e mic, o să dea el mai târziu de greu/ îl mai las să copilărească”.
Ce nu ne dăm seama acum este că pe măsura ce copilul va crește și va avea anumite obiceiuri nesănătoase, de exemplu ore fără limită la ecrane sau desert înainte de masă pe atât îi va fi mai greu să accepte regulile mai târziu.
Chiar dacă ochișorii lor rugători ne conving cu ușurință să-i mai lăsă, încă o oră la un joc video, e important să rămânem fermi, pe poziții, și să înțelegem că rolul nostru de părinți este să-i oferim copilului nu doar iubire, ci și rigoare, limite care să-l ajute să funcționeze sănătos, acasă și în societate.
-
„Sunt prietenul cel mai bun al copilului meu!”
Din dorința de a crește copii fericiți, care să aibă o viață mai ușoară și mai frumoasă decât am avut noi, uităm să mai fim… părinți.
Sună ciudat, știu, dar permisivitatea dusă la extrem de tipul „Te iubesc și te las să faci ce vrei tu!”, scade din fermitatea pe care ar trebui să o demonstreze părintele în fața copilului său.
Asta nu înseamnă că nu-l ascultăm, că nu-l îmbrățișăm, că nu suntem acolo pentru el când are o problemă, ci că ne poziționăm din start ca părinți, adică acei ghizi blânzi și fermi care știu să-i ofere unui copil care încă descoperă lumea și pe sine sprijinul de care are nevoie pentru a crește drept, puternic, încrezător, capabil și stăpân pe sine.
În continuare, îți prezint 3 pași prin care să rămâi fermă, fără să te simți vinovată, când copilul îți cere să-i cumperi ceva ce nu vrei să-i iei sau nu-ți poți permite.
-
Faceți de acasă o listă cu lucrurile pe care urmează să le cumpărați.
Planificarea în avans îl va ajuta pe copil să știe ce urmează să faceți, iar asta îi dă un sentiment de siguranță, dar și de control.
Dacă pe listă aveți banane, iaurturi, avocado și un dulce sănătos, iar el se întoarce de la raft cu o pungă de napolitane, amintește-i regula astfel: “Am stabilit încă de acasă că vom astăzi vom cumpăra ce avem pe listă. Înțeleg că ți s-a făcut poftă de napolitane, dar am hotărât că dulcele pe care îl vom alege va fi unul sănătos. Hai să mergem împreună la raionul de dulciuri bio și să iei ceva ce îți face cu ochiul. Ce zici?”
-
Rămâi ferm(ă), chiar dacă toți sunt cu ochii pe voi.
Când copilul începe să se agite pentru că i-a fost refuzată o dorință, iar privirile celor din magazin sunt ațintite spre voi, mulți părinți nu fac față acestei presiuni și cedează.
Este important să-ți amintești că atunci când îi faci pe plac, nu-i faci un bine, ci lași loc de negociere și pentru o altă zi când poate nu vei avea suficienți bani la tine sau nu vei vrea să-i cumperi ce-și dorește.
Astfel, indiferent câți “binevoitori” sunt în jurul vostru, așează-te la nivelul copilului tău, privește-l în ochi și arată-i că-l înțelegi. Empatizează, dar rămâi fermă până la capăt. Ajută-l să înțeleagă că NU rămâne NU, indiferent dacă plânge sau îți spune vorbe grele. Chiar dacă pe loc poate nici nu va vorbi cu tine, mesajul pe care i-l transmiți, de fapt, este că e în siguranță în preajma ta.
-
Vorbește-i despre consecințele.
Dacă au trecut câteva minute bune, iar voi sunteți tot în fața raionului de dulciuri de jucării, explică-i care sunt consecințele dacă veți cumpăra ceea ce-și dorește.
De exemplu, “Astăzi ai mâncat deja un baton cu ciocolată. Dacă vei mai cumpăra încă unul, este posibil să te doară burtica și să nu mai ieșim astăzi la locul de joacă. Asta e ceea ce vrei?”
Sau
“Am stabilit că îți vom cumpăra o jucărie nouă pe lună. Dacă vei lua acum acest dinozaur, nu vei mai putea cumpăra altceva luna viitoare. Asta îți dorești?”
Astfel, mulți copii se retrag când înțeleg consecința de a lua ceva pe moment.
Aceștia sunt doar 3 pași prin care ieșitul la cumpărături cu al tău copil să se transforme într-o modalitate de a petrece timp împreună. Așa că, te invit să privești cu fermitate și empatie încercările copilului de a obține ce-și dorește. Și să-ți amintești că atunci când îi spui NU la o vârstă fragedă, îl ajuți ca mai târziu să-și spună singur NU, fără să cadă în capcana tentațiilor sau dependențelor.
Dacă vrei să înveți să stabilești reguli și limite, fără să ste simți un părinte „rău” și fără să ajungeți la certuri, lacrimi și nervi de fiecare dată când îi refuzi dulciuri, ecrane sau jucării, îți recomand programul All About Parenting creat de Urania Cremene, mamă și expert în parenting.
Comandă programul aici: https://aap.ac/SgxR
Foto credit – Vadim Bondar