“Vreau un câine!” “Ba eu vreau un iepure!”
În teorie, e ușor să-ți imaginezi cum e viața cu un animăluț. În practică… mai greu cu responsabilitatea.
Uite cum i-am convins pe copiii mei că nu sunt pregătiți (încă) pentru un animal de companie.
***
Suntem încă în etapa de… visat. În familia noastră, discuțiile despre un viitor animăluț de companie sunt intense, pline de entuziasm, argumente și multe „eu vreau altceva!” – semn clar că avem doi copii cu dorințe diferite. Deși nu am ajuns la o decizie, am parcurs împreună pașii esențiali pe care orice familie ar trebui să-i ia în considerare înainte de a aduce un nou membru blănos (sau cu pene) acasă. Iată ce am învățat până acum:
-
Înțelegerea responsabilității
Un animal de companie aduce multă bucurie, dar și o listă lungă de responsabilități. Este important ca cel mic să înțeleagă că îngrijirea nu înseamnă doar joacă, ci și curățenie, hrănire și atenție constantă. Dacă locuiți la curte, poate fi mai ușor să gestionați un câine, dar nu uitați: tot cineva trebuie să curețe după el. La bloc, provocările cresc – plimbări matinale în frig, ploaie sau zăpadă… și, cel mai adesea, părinții preiau treptat „moștenirea”.
-
Spațiul disponibil
Alegeți un animal care se potrivește stilului vostru de viață și locuinței. Un câine mare într-un apartament mic poate fi o sursă de stres atât pentru el, cât și pentru voi. În astfel de cazuri, poate fi mai potrivit un animal de talie mică, o pisică sau chiar un papagal.
-
Bugetul familiei
Pe lângă timpul investit, animalele implică și cheltuieli constante: mâncare, vaccinuri, controale veterinare, jucării, accesorii. Unele rase au nevoi speciale sau predispoziții la boli, iar costurile pot crește rapid. E bine să știți dinainte la ce să vă așteptați.
-
Personalitatea copilului
Fiecare copil e diferit, iar alegerea unui animal trebuie să țină cont de temperamentul și rutina lui. Un copil activ s-ar înțelege de minune cu un câine, în timp ce unul mai liniștit s-ar atașa rapid de o pisică sau un hamster. Uneori, prezența unui animal poate chiar influența în bine comportamentul copilului – un cățel îl poate scoate mai des din casă, de exemplu.
-
Durata de viață a animalului
Este o conversație delicată, dar necesară. Un hamster trăiește doar 2-3 ani, o pisică sau un câine – chiar și 15. Copilul trebuie pregătit emoțional pentru momentul în care va trebui să-și ia rămas-bun. O întâmplare amuzantă, dar reală: o familie a înlocuit o pisică decedată cu una identică, mai tânără, în timp ce copiii erau plecați în excursie. Astăzi, acei copii – deveniți adulți – încă sunt convinși că pisica lor are 36 de ani și vor s-o înscrie în Guiness Book…
Alegerea unui animal de companie nu este o decizie de moment. E o alegere care cere timp, discuții și multă sinceritate față de ce putem cu adevărat oferi. Consultați-vă cu un medic veterinar, informați-vă, analizați stilul vostru de viață, nevoile copilului și… capacitatea întregii familii de a iubi și îngriji un suflet care nu e jucărie, ci un prieten pe termen lung.
Voi ce animăluț v-ați dori în familie? Sau ce ați alege din nou, dacă ați putea?