Toți copiii se nasc egali, dar, din păcate, nu rămân așa. Toți copiii sunt superbi, dar doar unii reușesc ca adulți. Toți copiii visează la lucruri mărețe, dar puțini le realizează. Și de multe ori este doar din cauza părinților.
Știu că, după aceste fraze, unii dintre voi ați sărit ca arși. Aveți răbdare! Opriți-vă puțin din hate și gândiți-vă la copilăria voastră.
M-am născut într-o familie cu venituri modeste și mi-au lipsit multe lucruri de-a lungul timpului. Aveam o grămadă de colegi în jur care aveau mai multe. Am tânjit mult după nu știu ce jucărie. Și voi?
Am primit, însă, de la mama, o dorință imensă de a face mai mult. De a rupe norii, de nu mă lăsa niciodată învins, de a câștiga fiecare competiție în care am intrat. Atât a putut ea să-mi dea. Și îi mulțumesc pentru asta.
Dar vremurile s-au schimbat, e nevoie de mai mult. Copiilor vreau să le dau și altceva. Nu lucruri, nu fițe, nu extravaganțe. Ci oportunități. Orizonturi noi. Baze. Șanse. Iar ei vor alege. Dar vor avea din ce.
Mai jos, vă prezint câteva decizii pe care le-am luat pentru copiii noștri. Unele sunt mai greu de îndeplinit, evident, depind de statutul financiar al fiecărei familii. Altele, dacă pui câțiva lei deoparte, zilnic, sunt chiar la îndemâna oricui. Și pot conta enorm mai târziu.
Gândiți-vă puțin la sistemul american de școlarizare. Facultățile de prestigiu sunt pe bani grei. Iar părinții încep să pună banii ăștia deoparte încă de când se naște copilul. Acolo am ajuns și noi, și sincer e foarte greu altfel.
Școala
De la grădiniță până în prezent, Sophia a mers în sistemul privat de școlarizare. Dan Christian merge la aceeași instituție. Nu o școală de fițe, ci una decentă. Poate nu cea mai recunoscută național și internațional, dar cea care ni s-a părut nouă potrivită și pe care ne-am și permis-o. Plătim aproximativ 1500 de lei pe lună. Și nu o văd în alt loc, deși acum câștig mult mai mult decât atunci când am ales această școală. Este însă înconjurată de căldură, de profesori dedicați, de oportunități. Și e perfect pentru ei!
Sunt sigur că veți găsi astfel de oportunități și în școala de stat. Doar că e mult mai greu. E o loterie, trebuie să ai noroc să nimerești profesori dedicați.
Știu, iar îi enervez pe unii dintre voi. Dar chiar m-am hotărât să fiu sincer până la capăt. Și, dacă vă gândiți puțin, îmi veți da din nou dreptate. Am urât mereu faza cu cadourile pentru diriginte! Și asta este doar o mică diferență între stat și privat. Discutăm în detaliu, dacă vreți, în comunitatea Taticool.
Opționalele
Doamne, cât am investit aici! Mda, poate că, la acest capitol, am cam făcut risipă. De exemplu, de mini-pianul pe care i l-am cumpărat special, nu s-a mai atins de vreun an. Nici franceză nu mai vorbește deloc. Dar de balet se ține de mai bine de cinci ani. Germana îi place enorm și face singură niște discursuri foarte tari la Public Speaking.
Aici chiar este vorba despre a-i arăta copilului noi orizonturi. Poate va avea înclinație spre un singur domeniu. Dar este suficient! Dacă va ajunge să facă performanță în acel unic domeniu, atunci ați reușit împreună. La un moment dat, tu, părintele, i-ai deschis acel drum. Iar copilul a mers pe el pentru că a rezonat.
Una peste alta, nu consider că am pierdut nici măcar un leu investind în copiii mei. Poate că unele lucruri nu s-au prins de ei, dar măcar le-am deschis ușa.
Știu, veți spune din nou că unii nu-și permit astfel de opționale. Perfect de acord, dar chiar nu e vorba mereu doar despre bani. De exemplu, fiind om de televiziune, am luat-o pe fiică-mea cu mine la muncă. Și a furat meserie! Pe cuvânt, acum, reușește să facă singură niște vloguri foarte faine! Și da, se fac bani serioși din asta! Când va deveni adult, va putea să meargă pe drumul ăsta, dacă va dori. Eu mi-am făcut datoria să-i deschid ușa. Atât! Și putem continua lista și cu alte domenii. Sunt sigur că tu, părintele, excelezi într-un domeniu deja. Arată-i-l! Consumă timp cu prichindelul arătându-i un domeniu nou. Cine știe?! Poate îl va adora!
Asigurările
Aici e un capitol aproape tabu în cultura românească. Sunt tânăr, ce-mi trebuie asigurări? Lasă că eu nu pățesc nimic! Și scuzele pot continua la nesfârșit.
Poți gândi așa sau poți pune cinci lei pe zi deoparte, astfel încât copilul tău să studieze la privat în România sau afară. Sau să devină patron! De ce nu?!
Da, piața asigurărilor se dezvoltă și la noi și devine din ce în ce mai serioasă. Iar noi, după pandemia asta, chiar ar trebui să studiem mai bine domeniul. Sunt mulți adulți care au rămas fără loc de muncă din cauza virusului. Dacă ai fi avut asigurare, ai fi putut primi un ajutor în plus. Nu doar pentru copil, ci și pentru tine însuți.
, all- inclusive pentru părinți și copii. Este un produs complet ce îmbină protecția unei asigurări de viață, cu economisirea, cheltuielile medicale și pierderea locului de muncă, astfel încât copilul să nu fie afectat de evenimentele neprevăzute care ar putea apărea. Asigurarea poate fi incheiată pe o perioadă de minim 7 ani, prima minimă fiind de 120 de lei / lună.
Și, pentru că este 100% online, îți ia doar 5 minute! Și îi faci copilului un plan de economisire pe 7-10 ani!
Ce primești de banii ăștia?
- Economisirea (la finalul contractului, copilul va primi suma asigurată garantată ce depinde de valoarea primei, indiferent de situațiile neprevăzute care pot aparea). Concret: măcar banii pe care i-ai depus! Deci funcționează cel puțin ca un depozit bancar.
- Acoperiri medicale pentru copil (6.000 lei/an contractual, suma asigurată pentru anumite intervenții chirurgicale). Cât ai plătit ultima oară într-un spital de stat, teoretic complet gratuit?
- Extraopțiunea de somaj (caz în care asigurarea acoperă o suma de 2400 lei/lună, timp de 3 luni/ an contractual pentru susținerea activităților celui mic)
- Protecția: riscul de deces din accident al părintelui (situație în care copilul primește la acel moment în plus 50.000 lei sumă asigurată fixă)
Insist asupra subiectului! Hai să începem să ne gândim serios la subiectul ăsta! La asigurări pentru noi sau pentru copii. Hai să fim puțin mai responsabili! 150 de lei/ lună, să zicem. Prețul unei cafele pe zi! Tu pui 5 lei pe zi în contul de asigurat al copilului, iar el primește la maturitate suma pe care ai plănuit-o pentru el. Asta îți asigură În cinci minute faci asigurarea. Și pui bani lunar. Iar, după 10 ani, știi că al tău copil are măcar o ușă deschisă! Gândește-te!
Depozite de economisire
Alt subiect legat de economisire. Încă îl studiez. Copiii mei au banii ce au rămas de la botezuri depuși în astfel de depozite. Și mai punem și din alocațiile lor. Ne-am ținut să nu intrăm în acești bani. Știu că nu e ușor. Noi am reușit. Nu trebuie să fie sumele întregi. Măcar puțin. Când poți. Dar măcar se adună acolo. Pentru ei. Să nu pornească de la zero. Sau mai rău, cu datorii.
N-am așteptări imense de la astfel de conturi. Nu jucăm pe fonduri de investiții cu risc mare. Sunt doar niște depozite. Probabil, la scadență, nu vom avea un mare câștig. Dar, cu siguranță, vom primi toți banii pe care i-am depus. Și deja ăsta mi se pare un mare câștig!
Una peste alta, articolul acesta este și despre educație financiară, despre responsabilitate. Părintele din ziua de azi e bine să se gândească și la asta. Da, trebuie să fie afectiv, trebuie să se implice în creșterea copiilor, dar ar fi super dacă ar pune și niște bani deoparte pentru viitorul copilului, dacă ar investi și financiar în educația lui. Atât cât poate, puțin câte puțin. Doar să aibă voința asta! Să-i deschidă cineva ochii și să-i ghideze pașii.
Vorbim peste zece ani!