A venit frigul, e perioadă de răceli, de năsucuri înfundate, de febră. E nașpa perioada asta pentru copiii noștri, dar și pentru noi. Că începi să te panichezi, să întrebi în stânga și-n dreapta, să suni la ore nepotrivite pediatru. Știți cum e, sunt convins.
Sunt sigur, însă, că nu știți niște informații pe care le-am aflat de la conferința Social Moms „Copii sănătoşi în sezonul rece”, cu doctorii Dr. Corina Cîlcic , medic primar pediatru, Dr. Mirela Pavelescu, medic primar pediatru și Cristina Oţel, blogger @cristinaotel.ro.
Fiți atenți!
Studiile arată că acidul hialuronic în soluţie salină reduce cu 45% numărul de episoade de rinită faţă de soluţia salina simplă. Există astfel de produse ce conțin acid hialuronic și ajută în cazul rinitei gripale, alergii, uscăciunea nărilor după intervenţii chirugicale, aer condiționat şi tratamente medicamentoase.
Acidul hialuronic are mai multe roluri:
– este antiinflamator şi participă la procesul de apărare a organismului împotriva microbilor
– reglează tonusul vaselor de sânge, ajutând la scăderea congestiei mucoasei
– susţine funcţionarea normală a mucoasei, fiind implicată în funcţia glandelor ce produc mucusul
– ajută la refacerea şi hidratarea mucoasei nazale.
Atunci când infecţiile respiratorii se suprainfectează bacterian, tratamentul va conţine şi antibiotic şi, neapărat, probiotic. Flora intestinală echilibrată şi sănătoasă contribuie la imunitatea organismului, ceea ce înseamnă o recuperare mai uşoară. Este recomandat să alegem probioticul a cărui eficiență este susţinută de studii semnificative statistic.
Natura infecţiilor respiratorii poate fi virală sau bacteriană, iar localizarea lor poate fi la nivelul superior (rinite, rino-faringite, faringite, amigdalite, adenoidite, otite, sinuzite, laringite) sau inferior (traheite, bronşite / bronşiolite pneumonii) al aparatului respirator.
De ce este sezonul rece “inamicul” sănătăţii copiilor? Pentru că acum apar factorii favorizanti precum frigul, umezeala, schimbările bruşte de temperatură, aerul poluat, alergiile şi scăderea rezistenței organismului.
Rinitele sunt cele mai frecvente afecţiuni ale copiilor, constau în inflamarea mucoasei nazale şi se manifestă prin congestie nazală şi secreţii, senzaţie de mâncărime şi durere.
Tratamentul rinitelor înseamnă decongestionante nazale, însă mare atenţie la alegerea acestora, deoarece anumite substanţe cu efect vasoconstrictor pot provoca dependență la utilizarea mai mult de 3 zile (efedrină) şi 5-7 (xilometazolina, fenilefrina). Este nevoie să acordăm atenţie la indicaţia de vârstă de pe ambalaj, doze şi perioada de administrare. Medicaţia o administrează doar adultul.
O alternativă la decongestionantele nazale cu efect vasoconstrictor sunt soluţiile saline isotone (de tip ser fiziologic) sau hipertone, care facilitează curăţarea şi eliminarea secrețiilor, hidratează mucoasa şi scad congestia nazală prin efect osmotic.
Febra este o constanță în simptomele afecţiunilor de sezon şi sfatul medicului pentru primul pas în combaterea ei este să hidratăm copilulul corespunzător. De multe or, bolile sunt însoţite de lipsa poftei de mâncare, ceea ce este acceptabil, însă, hidratarea este esenţială. Uneori, o hidratare bună este suficientă, fără să fie nevoie de produse antitermice. Atenţie la temperatura din camera copilului care trebuie să fie mai joasă, astfel încât să nu accentuăm deshidratarea!
Dacă starea copilului este alterată, administrăm ibuprofen, respectiv paracetamol, adaptat greutăţii şi vârstei copilului.
Când sunt necesare antibioticele? Atunci când este vorba de o infecţie virală nu administrăm antibiotice: răceală, bronşită, bronşiolită, doar dacă aceste infecţii se complică, se suprainfectează şi atunci solicităm o consultaţie, iar medicul va stabili tratamentul potrivit.
Antibioticele se administrează în afecţiuni bacteriene, cum este pneumonia, iar tratamentul trebuie să dureze cel puţin 7 zile. La copiii mici, pneumonia presupune spitalizare după care tratamentul se continuă acasă.
Aerosolii se administrează la sfatul medicului. Dacă sunt folosiţi necorespunzător, ei pot agrava simptomele, aşa cum se întâmplă în cazul bronşitei când accentuează secreţiile şi de aici tusea accentuată.
Concluzia este că părinţii trebuie să fie atenţi la simptomele copiiilor, să se adreseze medicului pentru consultație şi recomandări şi să evite automedicaţia.
Funcționează leacurile băbești?
Aşa zisele tratamente moştenite de la mamele noastre şi bunicile noastre sunt cu adevărat eficiente sau sunt doar mituri?
Am aflat că ceapa NU ajută la desfundarea nasului, poate doar dacă este făcută ceai, şosetele îmbibate în oţet NU vor scădea temperatura mai eficient decât şosetele îmbibate cu apă la temperatura camerei, gargara cu apă caldă şi sare NU are o eficientă dovedită şi este şi neplăcută pentru copii.
Pentru mai multe informații și răspunsuri puteți urmări înregistrarea evenimentului pe Facebook Social Moms și în pagina evenimentului socialmoms.ro .