În drum spre grădiniță, astăzi, îi zic Prințeasei să facem împreună o filmare scurtă cu o urare pentru cititorii blogului.
Și uite ce a ieșit. Eu, cu clișeele învățate, ea cu o urare complet inedită. Inocentă, superbă. Nu e nimic regizat, gândurile sunt toate ale ei, izvorâte din frumusețea copilăriei.
Pe bune, de când n-ați mai primit o urare atât de frumoasă?