E plin internetul de astfel de anunțuri. De oameni care îți spun verde în față că te iau în spațiul lor ca să-ți poți duce copilul la școala la care vrei. Îți cer și bani pentru asta, până la 900 de lei, pentru viza de flotant pentru un an de zile. Anul următor, alți bani, altă distracție.
La fel, părinți disperați pun anunțuri pe net în care se oferă chiar ei să plătească pentru o astfel de viză.
Ba chiar au apărut și intermediari. Oameni, mai mult sau mai puțin avocați, care se oferă să intermedieze astfel de tranzacții. Pentru o sumă modică, evident.
În niciun anunț nu se vorbește de chitanțe, facturi, impozite plătite.
Întrebarea mea, domnule ministru al Educației Naționale și Cercetării Științifice, este simplă:
De ce s-a ajuns la asta?
În momentul de față, se fac afaceri ilegale, sau măcar imorale, cu vizele de flotant!!! Da, asta nu e în atribuțiile dvs, ci ale ANAF-ului, Poliției sau mai știu eu ce instituții.
Dar, în ograda dumneavoastră, este problema de fond. S-a ajuns aici din cauza unei legi proaste. Din cauza unei legi care îi interzice părintelui să-și ducă odrasla exact la ce școală vrea el.
Nu sunt expert în Constituție, dar mie, unul, mi se pare că esența unei astfel de legi este măcar „puțin” neconstituțională. Îmi îngrădește anumite drepturi, anumite posibilități de a alege. Practic, dacă nu am domiciliul în zona în care este școala pe care o doresc pentru copilul meu, nu îl pot duce la acea școală. Mie asta mi se pare o limitare. E treaba mea dacă eu stau în București și vreau să-mi duc copilul la școală în Ploiești sau invers. Noi doi facem eforturi să ajungem la ore la timp, să ne trezim mai devreme, să facem niște zeci de km zilnic. Dar e doar treaba noastră, nu a statului, nu a școlii, nu a ministerului pe care îl conduceți.
Bun, îmi veți spune că legea, teoretic, nu ne îngrădește. Că și copilul meu poate ajunge la școala X, fără a avea domiciliul în zona ei. Dar asta, doar după ce intră toți copiii care au domiciliul în zonă și dacă mai rămân locuri libere. Dar nu rămân, domnule ministru! Tocmai aici e problema: că nu rămân locuri libere.
Și, atunci, părinții disperați, hotărâți să-și ducă moștenitorii la o școală anume ajung să cumpere vize de flotant, pentru a sta pe același nivel cu ceilalți. Despre asta e vorba!
Știu, toate școlile sunt bune, nu există profesori buni și profesori proști! Ăsta este argumentul dumneavoastră forte într-o dispută cu mine, părintele. Și atunci de ce la unele școli nimeni nu ia BAC-ul, iar, la altele, sunt zeci de olimpici naționali și internaționali? Căci, pe argumentul dvs, nici copiii nu sunt diferiți, unii proști și alții deștepți.
Știți foarte bine că, în realitate, există școli de top și școli jalnice și că, pe școlile de top, este bătaie mare. Și că părinții vor face totul ca să-și ducă odraslele la școlile de top. Să cumpere vize de flotant, să dea șpăgi pe la directoare și pe la învățătoare.
Anul trecut, un prieten și-a cumpărat o astfel de viză. A plătit 700 de lei pe ea. În plus, i s-au cerut 100 de euro, ATENȚIE!, CADOU DE INSTALARE PENTRU DOAMNA ÎNVĂȚĂTOARE. FIECĂRUI PĂRINTE I S-A CERUT ACEST CADOU DE INSTALARE!!!
Să vă mai spun ceva, domnule ministru:
- chiar dacă vorbim de școli de top, în unele dintre acestea, părinții cumpără bănci că nu au elevii pe ce sta.
- în aceleași școli de top, aceiași părinți plătesc mentenanța xerox-ului școlii.
- tot acolo, părinții plătesc fondul școlii și fondul clasei. Lunar.
- și tot acolo, părinții ăștia plătesc paza!!! Pentru că școala nu primește bani de la Primărie pentru pază. Cică n-ar fi în zonă de risc, n-ar avea nevoie de pază. Dar, dacă nu e pază, oricine poate face ce vrea acolo. Așa că părinții au decis să plătească din buzunarele lor.
Domnule ministru, încep înscrierile la clasa pregătitoare. Acum am o prietenă care caută să-și cumpere viză de flotant. Și, da, e pregătită să plătească pentru toate, doar ca băiețelul ei să studieze într-o școală de top.
Domnule ministru, nu era sistemul de învățământ gratuit în România? În plus, dacă în centrul Bucureștiului se întâmplă asta, care e situația în orașe mai mici? Sau la țară?
Aveți curaj să faceți ceva? Și nu-mi cereți mie soluții. Eu sunt doar părinte, dumneavoastră sunteți ministru. Pentru Dumnezeu, rezolvați problemele astea!
*** Dacă ți-a plăcut articolul dă-i share să-l citească toată lumea.
*** Poate te interesează și „Cum ne motivăm copiii să studieze. 3 pași de urmat”.