Stabilitatea este foarte importantă pentru copii. Ei sunt mai calmi dacă au o rutină, un anumit program, un loc al lor pentru dormit și joacă, un birou unde să-și facă temele, chiar dacă nu au o cameră doar a lor.
Un divorț al părinților poate distruge toată această lume atât de familiară și dragă sufletului lor. Divorțul este o situație traumatizantă pentru toată lumea: pentru părinți, pentru familia extinsă, dar cel mai dureros este pentru copii. Uneori, în procesul de divorț, părinții nu înțeleg adesea răul, pe care acțiunile lor greșite, îl poate face copilului.
Cum să ajuți un copil în aceste momente? Cum să nu-l faci ostaticul unei relații eșuate?
Divorțul de părinți este trăit de un copil mult mai puternic decât s-ar putea crede. Acesta este punctul în care viața lui se schimbă dramatic. Pentru ca aceste schimbări să nu devină distructive pentru copil, părinții ar trebui să urmeze niște pași importanti:
- Consultați un specialist înainte de a-i da vestea
Un psiholog de cuplu vă va ajuta să gestionați situația și vă va spune cum este mai potrivit să-i dați vestea copilului: fie să fiți amândoi părinții de față, fie să mergeți într-o vacanță cu toții și acolo să alegeți un moment ideal. Cum să vă pregătiți pentru reacțiile copilului și cum să reacționați la rândul vostru. Nu va fi ușor, copilul va afla că va sta doar cu un părinte și îl va vizita pe celălalt sau cu privire la alte particularități ale situației: poate va fi nevoit să se mute din casă, să-și schimbe școală și chiar orașul.
- Oricât de greu v-ar fi, trebuie să-i spuneți
Una dintre principalele greșeli ale părinților este legată de dorința de a-și proteja copiii de griji. Mulți părinți încearcă să-și ascundă situația reală de copil, în ideea de a-i feri de suferință. Cunosc o familie care a refuzați în jur de 10 ani să-i spună fetiței lor că au divorțat, chiar dacă tatăl își refăcuse viața și chiar avea un copil din a doua căsătorie. Pur și simplu, era mereu „în deplasare”.
Din anumite motive, consideri că va fi corect să pretinzi că totul este bine. Dar copiii simt întotdeauna starea emoțională a adulților. Nu uita că un copil este, la fel ca și oricare dintre voi, un membru deplin al familiei. Indiferent cât de mult ai încerca să ascunzi problema, el înțelege și simte totul.
Prin urmare, prima regulă de bază pentru părinți ar trebui să fie regulă sincerității. Așa învață și copil să treacă prin situații dificile, care nu vor fi puține în viața lui. Nu trebuie să-i dai chiar toate detaliile relației cu partenerul tău, că te-a părăsite, că are altă iubit/a sau chiar un copil, dar nu-i ascunde divorțul și fii sincer.
- Acceptă reacțiile copilului
Este posibil ca, un copil aflat într-o situație de divorț să nu reacționeze în modul în care te aștepți. Și este foarte important să-i accepți sentimentele și reacțiile, care nu vor fi întotdeauna plăcute. Dar, la fel ca și tine, are dreptul să fie supărat și trist. Se poate închide în el, poate reacționa urât, se poate revolta pentru prima dată în viața lui, poate face năzbâtii la școală sau poate chiar să se bată cu un coleg. Fii lângă el, înțelege-l, spune-i că este normal să-l doară și că îi ești alături.
Copiii ai căror părinți s-au despărțit, ascund adesea acest fapt de prieteni și profesori, se simt rușinați pentru o familie incompletă. Unii chiar inventează povesti despre tatăl cu care merge la pescuit sau la vânătoare sau care este cercetător la NASA.
Pentru majoritatea, performanța școlară scade, apar conflicte cu semenii, apar resentimente și furie față de părinți pentru necazurile familiei. Copiii încep să mintă, să fie nepoliticoși, să răspundă urât. Părintele este implicat într-un conflict și poate fi dificil pentru el să împărtășească și să înțeleagă, de exemplu, dorul copilului de celălalt părinte (care poate pe el l-a rănit foarte mult), pentru că poate exista multă furie și resentimente față de partener. La nevoie, poți apela la un psiholog.
- Nu-l implicați în disputele și certurile voastre
Adesea, într-un divorț, partenerul devine inamicul nr. 1. Între soți se poate dezvolta un întreg război civil și pot fi folosite toate armele, unele dintre ele mai puțin corecte sau civilizate, dar, cum se spune, a la guerre comme a la guerre…
Uneori, prezența unui copil poate fi folosită drept o pârghie eficientă cu scopul de a obține condiții favorabile de la partea adversă. Iar copilul se transformă într-un mijloc de manipulare.
Astfel, la experiența deja traumatizantă, se adaugă și instabilitatea în care se poate afla din vină părinților săi. Uneori și sistemul contribuie la acest lucru, fie prin prezența copilului în sala de judecată, fie prin discuțiile pe care le poate avea cu cei de la Protecția Copilului.
Pe cât posibil, încearcă să nu-ți implici copilul în certurile și în scandalurile tale. Lasă-ți relația să rămână doar a ta. Discuta doar cu partenerul problemele voastre și nu vă certați de fată cu cei mici.
- Luați decizii împreună și respectați-le
Divorțați sau nu, părinții ar trebui să rămână în continuare un sprijin pentru copil, să se ocupe de dezvoltarea și educația lui, cum au făcut-o și până acum. De aceea, ambii parteneri trebuie să învețe cum să ia împreună decizii privind copilul în timpul și după un divorț, pentru a-l crește în același mod. Dacă mama îi interzice ceva, este important că tatăl să facă la fel și invers. Iar copilul să nu caute să fugă de responsabilități, ascunzându-se sub o aripă sau alta.
Numai cu implicarea maximă a fiecărui părinte la dezvoltarea copilului că persoană, este posibil ca acesta să-și păstreze sănătatea mintală și capacitatea de a se realiza pe deplin. Și aici nu contează dacă sunteți divorțat sau nu, regula se aplică tuturor părinților care doresc să le ofere copiilor o viață fericită.
- Păstrează-i (pe cât posibil) mediul intact
Într-o situație atât de dificilă, este important să menținem mediul familiar copilului, să nu se deconecteze de hobby-uri și evenimente importante care se petrec în viața lui. Pe cât posibil, nu-i schimbați școală sau orașul, are mare nevoie să fie în același grup de prieteni, să rămână măcar ceva neschimbat în viața lui.
Arată-i copilului tău că este în siguranță. În viața lui, desigur, vin lucruri, care, totuși, nu îi vor schimba viața în mod catastrofal, iar comunicarea cu părinții, jucăriile și lucrurile familiare vor fi în continuare ale lui. Pe lângă cuvinte, trebuie să existe și acțiune. Continuați să participați la viața lui, ajutați-l la realizarea și atingerea obiectivelor, participați la momentele lui importante, nu fiți doar un părinte de week-end. Creșterea copiilor este o „meserie” zilnică, iar divorțul nu trebuie să fie o piedică în acest sens.
- Asumați-vă în totalitate vină
În cazul unui divorț, rareori este vinovată o singură persoană. Indiferent de cauză, asigurați-vă copilul că nu este el vinovat. Că mama și tata nu se mai înțeleg, au decis amândoi să se separe, dar nu din cauză că nu-l mai iubesc pe el sau pentru că a făcut el ceva greșit. Și, oricum, ei rămân pentru totdeauna părinții lui.
- Nu va denigrați fostul soț
Este absolut nedrept să transformi celălalt părinte într-un monstru, oricât de mult ai suferi și ar durea. Odată ce ai ales această persoană, ai iubit-o cândva, te-ai căsătorit cu ea, ai conceput un copil, cu siguranță ai găsit ceva bun în el/ea. Oare chiar să fi greșit atât de mult?
Nu-i vorbi copilului urât despre celălalt părinte. Lasă-i posibilitatea să decidă în mod independent cum să relaționeze cu el, pe baza modului în care s-au dezvoltat relațiile lui de până acum. De asemenea, nu ar trebui să audă discuții negative despre fostul soț/soție pe care le porți cu alți membri ai familiei. Îl va afecta și va forma în el o atitudine preconcepută, sub formă de acceptare sau respingere. Și nu e drept.
- Nu-i interzice copilului să se vadă cu celălalt părinte
Nu împiedicați copilul să se întâlnească cu cel de-al doilea părinte, ori de câte ori își dorește, dacă acest lucru nu-i amenință viața și nu-i afectează dezvoltarea socială. Instanța poate decide că cel mic să locuiască la unul dintre părinți și să-l viziteze în anumite zile, perioade pe celălalt. Ideal este când ambii parteneri nu impun limite stricte și îi permit copilului să meargă ori de câte ori simpte el nevoia la mama sau la tata, stă cât vrea la unul sau la celălalt, se ajuta recioroc când au nevoie.
În niciun caz, nu trebuie să vă șantajați fostul cu copilul: „Dacă nu faci asta, atunci vom pleca de tot din oraș și nu ne vei mai vedea niciodată. Astfel de manipulări nu fac decât să înrăutățească relațiile dintre parteneri și nu devin în niciun caz o soluție la o situație controversată.
- Menține o relație pașnică după un divorț
Menținerea unei relații pașnice după un divorț poate fi un proces dificil, dar nu este imposibil. Mai ales că sunteți legați pentru totdeauna prin copil. Este important să aveți o comunicare deschisă și respectuoasă cu fostul partener. Încercați să evitați să vă certați sau să vă jigniți reciproc. Când aveți probleme, discutați-le într-un mod calm, amabil și rațional. Această atitudine este, în primul rând, importantă pentru copil și pentru psihicul lui.
Mulți se vor întreba dacă există o vârstă potrivită pentru un copil, când divorțul părinților săi nu i-ar răsturnă lumea cu susul în jos. Mulți conviețuiesc de formă ani de zile doar de dragul copiilor și așteaptă ca aceștia să crească. În realitate, nu există o vârstă potrivită. Indiferent de cât de mare este copilul, decizia părinților de a se separa îl va afecta oricum.
Cel mai important lucru este ca părinții să gestioneze divorțul într-un mod în care să fie cel mai puțin stresant pentru copii. Dacă simți că tu sau copilul tău aveți nevoie de ajutor, nu vă fie teamă să îl căutați. Sunt centre de familie, psihologi și mediatori care vă pot ajuta să găsiți cea mai bună cale de ieșire din situație și să supraviețuiți divorțului cu pierderi minime.