Ce-ți dorești de la școala copilului tău? Cum vrei să-l formeze?
Sunt cele mai grele întrebări pe care și le pune un părinte din momentul în care copilul lui împlinește 6 ani (sau chiar mai devreme), până când cel mic se face mare și împlinește 18 ani.
Am trecut prin aceste întrebări și încă le mai am. Eu am învățat pe brânci, doar în școli de stat. Pe curriculă stufoasă, cu zeci de materii inutile, cu mii de teme, cu mii de tensiuni, de reușite și de eșecuri- la note mă refer. Am făcut performanță! Și, totuși, pentru copilul meu nu mi-am dorit asta! Sincer, mi-am dorit altceva.
Încă de la grădiniță, am căutat sisteme alternative de școlarizare. Nu aș suporta vreodată ca al meu copil să fie lovit de un cadru didactic sau eu, ca părinte, să mă duc cu „sărut mâna” la vreo dirigintă, pentru lucruri absolut banale. În fine, e o discuție lungă despre motivele pentru care am ales acest sistem, nu intru acum în foarte multe detalii.
Mi-am dorit ca al meu copil să facă și carte, dar să fie tratat și ca OM. Mi-am dorit ca prichindica mea să fie ascultată, să îi fie stimulate imaginația și inteligența, să fie lăsată să se joace, să fie învățată SĂ FIE OM!
Încerc să explic și mai bine: VREAU CA ȘCOALA SĂ ÎI DEA CUNOȘTINȚE, DAR VREAU SĂ O ÎNVEȚE SĂ FIE ȘI UN OM BUN, UN OM FRUMOS!
Am ales pentru Sophia o grădiniță Montessorri. Ne-a plăcut tare mult. Dar, în România, acest sistem se oprește la clasa a cincea. Așa că ne-am îndreptat către o altfel de școală.
Cu inima strânsă, în urmă cu un an de zile, am început să căutăm o școală privată care să fie pe sufletul nostru și pe care, evident, să ni-o permitem.
E prima dată când scriu despre școala Sophiei. Până acum doar am observat, am analizat, am tras concluzii.
În urmă cu un an, am ales Școala Româno- Finlandeză. Are sistem de predare pe baza curriculei naționale, dar totul se întâmplă cu o bunătate pe care nu am mai întâlnit-o nicăieri.
Sunt multe lucruri despre care v-aș putea povesti, dar ar ieși un articol de zeci de mii de semne. Mă voi rezuma la un singur moment, cel petrecut în urmă cu două seri.
În urmă cu două seri, școala fiică-mii i-a arătat CUM SĂ FIE OM BUN!
La inițiativa directoarei școlii, Alina- cea mai zuză directoare de școală pe care am văzut-o vreodată (ca să înțelegeți ce atmosferă e acolo, i-am spus în față acest compliment inedit și mi-a mulțumit!!! I-am spus asta directoarei școlii copilului meu!), am organizat un eveniment caritabil.
Da, extra-ore, extra-curriculă, extra-orice. Ne-a sunat pe câțiva părinți și ne-a zis: VREAU SĂ NE DEMONSTRĂM NOUĂ CĂ SUNTEM MAI MULT DECÂT O ȘCOALĂ, CĂ SUNTEM O COMUNITATE! MĂ AJUTAȚI?
N-ai cum să nu vrei să te implici în așa ceva. Când un cadru didactic vrea să-ți învețe copilul despre generozitate, poți să spui nu?
-Păi ce trebuie să facem?
–Păi și cum facem?
–Păi hai să căutăm niște sponsori, hai să facem un eveniment. Îl organizăm, rugăm copiii să creeze chestii faine de vânzare, aducem cântăreți, aducem sucuri, apă, chiar și mici și cârnăciori și petrecem o seară împreună. Ne distrăm și donăm! Fiecare cât poate. Important este și ca cei mici din școală să afle că pot ajuta încă de la vârstele astea!
Am destul de multă experiență în privința cauzelor umanitare. Banii se strâng greu, oamenii nu reacționează prea mult, evenimentele se organizează cu dificultate.
AM RĂMAS UIMIT TOTAL! În doar două săptămâni, am organizat un eveniment la care au venit mai bine de 1000 de oameni. Jur! Nu mi s-a părut nimic mai ușor ca acum.
Iar, în urmă cu două seri, timp de vreo patru ore, ne-am distrat și am strâns bani. Și copilul meu a învățat ce înseamnă generozitatea, cum poate fi un om bun, cum poate da din ce are și altora.
Cu o seară înainte, fiică-mea a lucrat vreo două ore, singură, la pictarea unui borcan. L-a transformat într-o vază foarte frumoasă pe care a vândut-o, la eveniment, cu 10 lei. A ales să lucreze, nu să stea la televizor sau pe telefon. A ales să doneze!
Sincer vă spun: m-a impresionat teribil seria aceasta de momente.
Și da, după acea seară, cred că asta vreau de la o școală: SĂ ÎMI ÎNVEȚE COPILUL SĂ FIE, ÎN PRIMUL RÂND, UN OM BUN!
Dacă vreți să vă alăturați și voi cauzei Școlii Româno- Finlandeze, găsiți toate detaliile în privința posibilelor donații aici: http://www.scoalafinlandeza.ro/index.html
