“Hai lasă că îl spăl mâine dimineață!“ sau “Hai că nu pățește nimic dacă se spală pe dinți mâine!”, ați spus și voi frazele astea, sunt sigur. Eu le-am spus de cel puțin câteva zeci de ori în ultimii ani. Da, au fost momente când eram prea obosit ca să o mai spăl pe Sophia. Și atunci aș fi lăsat-o să se culce așa: murdară și neîngrijită, după o zi întreagă de umblat pe afară.
Dar rațiunea a învins întotdeauna lenea. Și așa ar trebui să fie în toate casele. Pentru că noi și voi, cititorii acestui blog, suntem cu toții niște norocoși. Avem toate mijloacele la dispoziție pentru a le asigura igiena copiilor noștri. Măcar acasă. Citeam de curând un studiu cum că, la nivel mondial, o persoană din 3 nu folosește toaleta. Nu pentru că n-ar vrea, ci pentru că nu o are!!! La fiecare 2 minute, un copil moare din cauza bolilor cauzate de lipsa de igienă și apă potabilă!!! Iar mie îmi e lene să-mi spăl copilul?
Cum să nu învingă rațiunea în situația asta?! Așa că, în fiecare seară, mă ridic de la tv și mă duc să-mi spăl copilul. Un duș rapid, totul durează cel mult 10 minute. Și unde mai pui că ne mai și distrăm?! Dansăm tango pe marginea căzii sau îi fac coafuri trăznite, atunci când o spăl pe cap. E momentul nostru, de câțiva ani încoace. Mami insistă ca eu să mă ocup de baia de seară și, sincer vorbind, îmi și plac aceste minute. Evident, după ce-mi înving lenea.
După duș, vine partea cu spălatul pedinți, pe care, la fel, ani la rând am dus-o la bun sfârșit. Sophia m-a ascultat cumințică și, uneori, aproape adormea cu gura deschisă în brațele mele. Am spălat fiecare dințișor de mii de ori până acum.
Vine, însă, un moment, când trebuie să spui “Stop” ajutorului pe care i-l dai copilului. Gata, e mărișor, trebuie să fie independent, e bine pentru toată lumea să învețe să se spele singur. Și, acum, să-și învingă propria lene. Căci, sincer, e plictisitor să faci duș și să te speli pe dinți. Și asta de cel puțin două ori pe zi.
Am început să lucrăm la asta de vreun an de zile, dar, mai intens, de vreo două luni, de când ne-a anunțat că vrea să meargă în tabără. Iar, în tabără, trebuie să ai grijă singur de tine.
În plus, din toamnă, merge la școală. Când va dori să meargă la toaletă, nimeni nu o va ajuta. Din fericire, școala Sophiei este una nouă, cu toalete curate. Dar una din 4 școli în România nu are autorizație sanitară de funcționare. (Sursă info- ziarulevenimentul.ro), 8000 de clădiri de învățământ de stat nu au autorizație ISU, iar 98% dintre spațiile destinate școlilor sunt construite înainte de 1970. Deci, la nivelul întregii țări, foarte puțini copii au norocul Sophiei de a merge într-o școală nouă și curată. Chiar și așa trebuie să știe să se șteargă singură.
Iată de ce copiii noștri trebuie să știe cât mai multe despre igienă. Trebuie să fie independenți, trebuie să țină la curățenia lor fizică, trebuie să știe cum să se îngrijească singuri. Salut cu ocazia asta, campania celor de la Domestos- “Igiena de nota 10”. E un proiect, care a ajuns deja la ediția a treia, prin care compania contribuie la îmbunătățirea condițiilor de igienă în școli și grădinițe. Elevi și profesori sunt invitați să creeze lucrări pe această temă și 15 unități de învățământ vor câștiga, la final, premii de câteva mii de euro și produse pentru igienizarea băilor. Dacă e vreun cadru didactic pe aici și e interesat de concurs, găsește mai multe detalii AICI din 15.09.2017.
Revin la Sophia mea. Cum spuneam, de două luni, am băgat-o în cantonament cu igiena și se spală singură.
Cum am convins-o? A spus că vrea în tabără, așa că am făcut o ședință de familie. Pregătită emoțional era chiar mai bine decât noi, care am tremurat la gândul că fata noastră nu va mai fi lângă noi câteva zile, dar aveam de lucrat fix la partea cu igiena.
Așa că am introdus programul intensiv “Sophia se descurcă singură!”, program cu două paliere de dezvoltare. 🙂
INDEPENDENȚA LA TOALETĂ
I-am explicat pe îndelete cum trebuie să se șteargă după ce face pipi sau, number 2- cum zic americanii, la funduleț. De jos în sus, niciodată invers. Două bucățele de hârtie igienică, de fiecare dată. Sau, dacă are la îndemână, chiar și șervețele umede.
I-am exemplificat, căci practica e mama învățăturii. Am șters-o noi, la început, apoi doar am supravegheat-o. Și a funcționat. Acasă mai puțin, dar în tabără tot timpul. Ba chiar are o mândrie a ei că a reușit singură în tabără. Acasă, ce să-i faci, e încă mai ușor să strige după mami și tati. Dar măcar acum știm sigur că e expertă și ea în igiena de nota 10.
INDEPENDENȚA LA DUȘ
Aici e mai ușor, evident. Bălăceală, săpuneală și iar bălăceală. Dar a trebuit să-i explicăm cum să spele fiecare părticică din corpul ei, cum să-și frece tălpițele și cum nu trebuie să uite de zonele de după urechi. Și cum nu trebuie să-și facă desene cu clăbuci pe burtă. 🙂
Una peste alta, am reușit să o invățăm să aibă singură de igiena ei. Nu a fost ușor și a trebuit să fim foarte calmi și răbdători și înțelegători. Dar, acum, ne dovedește că e independentă în tabără, că poate avea grijă de ea. Că e de Nota 10. Și nu doar ea e mândră de rezultatele ei. Noi suntem și mai și!