Mi-e frică, o groază teribilă, de momentul în care fiică-mea nu va mai fi virgină. De acel moment, pe care niciun tată de fată nu știe cum să-l trateze. Sper să se întâmple târziu, foarte târziu. Dar dacă nu va fi așa? Dacă se va întâmpla prin clasa a opta sau poate la început de liceu?
O cunoștință trece exact prin această situație. Băiatul ei este în clasa a zecea și are o relație cu o fată de a opta. Da și, fără să le spună părinților, au făcut dragoste. Pentru că asta au simțit. Pentru că sunt precoce, pentru că sunt asaltați de mii de informații pe acest subiect. Totuși, nu erau pregătiți.
Când s-a întâmplat prima oară, puștiul a sunat-o speriat pe maică-sa. Cearceaful se murdărise de sânge. Ce să facă, cum să facă, ce ar trebui să știe? Părinții fetei nu știu încă absolut nimic.
Mama băiatului, deși târziu, a reacționat cu calm, cu maturitate, cu dragoste, cu înțelegere. Faptul era deja consumat. Poate ar fi putut să-l evite, dacă ar fi avut discuțiile astea cu puștiul ei cu câțiva ani mai devreme. Acum, i-a explicat pe îndelete. I-a cumpărat prezervative. Tânărul cuplu i-a spus clar că nu se vor opri la o primă dată.
Părinții puștoaicei încă nu știu. Adolescenții nu vor să le spună. Le este frică de ei. Mama băiatului este acum, prinsă la mijloc. Nu știe cum să reacționeze mai departe, dar știe că al ei fiu a avut încredere în ea și i-a spus adevărul. Nu-i poate trăda această încredere. A decis să nu se implice mai mult. Doar cât să-i știe în siguranță. Îi cumpără prezervative. Că va rămâne cu puștoaica de clasa a opta sau va căuta alta, l-a învățat că trebuie să folosească prezervativul.
Atât a putut această mamă. Asta este educația sexuală pe care ea a putut să i-o dea fiului ei. Atât. E mult, e puțin? Atât a fost ea în stare.
Toți cei ca mine, toți adulții apropiați de 40 de ani, au trăit într-o societate care a considerat tabu acest subiect. Am descoperit singuri care-i adevărul. Unii târziu, alții mai devreme, unii au avut noroc, altele nu și, fără să-și dorească, au devenit mame la vârste foarte fragede.
În 2018, nimic nu s-a schimbat. În afară de discuțiile pe care unii părinți le au cu copiii lor, nimic nu s-a schimbat. Da, în familia mea, discutăm despre asta. Timid, ca pentru vârsta fetei mele, dar discutăm. Psihologii spun că educația sexuală ar trebui să înceapă de pe la 2-3 ani ai copilului. Atât de precoce! Nu cu detalii porno, nu cu extreme, ci delicat, potrivit vârstei copilului. Și, cu cât înaintează în vârstă, informațiile trebuie extinse.
Pentru că, atunci când va decide să facă sex/ dragoste/ amor, copilul tău trebuie să fie pregătit. Trebuie să știe la ce boli se expune, ce forme de contracepție are la îndemână, trebuie să aibă informații despre igiena intimă.
Nu văd cum l-ai putea împiedica să facă sex. Sincer. Când va decide el, aia e. Nu-l poți închide în casă, nu-l poți lega cu lanțuri. Tot ce poți să faci este să-l educi. Da, sexual. Și să-i explici și sentimental că trebuie să fie ceva serios. Și, dacă l-ai educat suficient de bine, va amâna singur „prima dată” sau relațiile pasagere. Dar ține doar de el.
Purtătorul de cuvânt al Bisericii Ortodoxe Române spune că minorii n-au nevoie de educație sexuală în școli, ci doar de educație. A spus-o zilele trecute, în anul 2018. Ca să fiu avocatul diavolului, pot să-i dau parțial dreptate. Totul pornește de la educație, ca termen general. Dar, punctual, cu informații aplicate, cred cu tărie că e nevoie de ore de educație sexuală în școli. Adolescentul nu trebuie să știe pe de rost Kamasutra, citându-l pe stimabilul preot, dar trebuie să cunoască bine toate informațiile despre igiena intimă, despre metodele de contracepție, despre posibilele urmări.
Nu s-a schimbat nimic în ultimii 40 de ani în România pe tema educației sexuale pentru elevi. Societatea noastră, ca și Biserica, a rămas împietrită în niște valori dure, extreme. Sexul este încă un subiect tabu.
În timp ce alte țări s-au modernizat chiar și pe acest subiect, la noi e tabu. Realitatea este teribilă în România. Dacă, în urmă cu 40 de ani, nu aveam statistici, acum sunt cu duiumul. Și e groaznic ce se întâmplă la noi.
„–> Suntem pe primul loc din UE în ce privește nașterile în rândul adolescentelor cu vârstă sub 15 ani.
–> Nu se pot obține gratuit mijloace contraceptive de la medicul de familie.
–> Nu există educație sexuală în școli, accesibilă pentru toți elevii, ba chiar mai e și o inițiativă legislativă care prevede pedeapsa cu închisoarea pentru cei care au inițiativa de a promova așa ceva în școală.
–> Nu învățăm ce este consimțământul și avem 55% din români care consideră că violul este justificat în anumite circumstanțe;
–> 81% dintre români consideră că este datoria femeilor să nască;
—> 72% dintre români cred că o soție ar trebui să asculte întotdeauna de soțul ei;
–-> întreruperea de sarcină costă și la spitalele publice ( 200 RON, sumă pe care multe femei nu și-o permit) și nu este o plăcere pentru nimeni;
–> Sunt încă nenumărate mituri despre actul sexual și sarcină („dacă nu îmi face plăcere, nu rămân gravidă”, „dacă e prima oară, nu rămân însărcinată”, „dacă am EU grijă de tine, nu rămâi însărcinată”);
–> Sunt mulți bărbați și băieți care nu consideră că este problema lor dacă partenera rămâne însărcinată sau care își controlează parteneră să nu folosească mijloace contraceptive („ca nu cumva să mă înșele”) (sursa Ioana Ulmeanu)”
Oameni buni, avem cele mai multe mame adolescente din UE!!!! Avem români, mulți, care cred că violul e justificat! NU avem mijloace contraceptive gratuite! Voi înțelegeți cât de groaznică este situația?
Da, părinte, cred cu tărie că e nevoie de educație sexuală în școli! Da, stimate preot, e nevoie ca ai noștri copii să primească aceste informații de la cadre avizate! Da, eu îmi educ copilul și pe acest subiect, dar, acolo unde părinților le este rușine să discute cu ai lor copii, e nevoie de cadre didactice.
E nevoie de educație sexuală în școli! Asta ca adolescentele cu burta la gură să nu mai ajungă să ceară o minune de la Dumnezeu, ultima soluție, ca să scape de sarcină!