Am scris zilele trecute articolul ăsta. Era despre amărâții de copii din fața cluburilor de fiță. Cerșeau lângă polițiști, fără ca cei din urmă să schițeze un gest. Era un articol plin de suferință și neputință. Un articol trist, care s-a viralizat repede.
Iar o cititoare mi-a scris mesajul de mai jos:
Bună, Dan! Am citit articolul tău „revoltat” și… am simțit să îți scriu… De când cu Alexandra, mă tot bate un gând în fața căruia mă simt, însă, prea mică! Mă bate gândul de a da statul român în judecată pentru daune morale. Pentru că mă traumatizează zilnic prin lipsa de interes și de acțiune, prin incompetența, corupția și tot ceea ce stă la baza tragediilor pe care le provoacă și de care, în mod inevitabil, aflăm cu toții și…ne traumatizează psihic (dacă suntem norocoși doar psihic).
Mă gândeam la Alexandra, al cărei caz nu l-am urmărit decât în mod fortuit… Nu am fost în stare să suport mai mult… Prima oară când mi-a ajuns la urechi ce s-a întâmplat, mi-a venit să vomit! La propriu…ca în filme! Întotdeauna mi s-a părut exagerată reacția asta din filme, dar iată, că exact asta am simțit – un rău fizic instant, în fața asocierii de cuvinte „fetiță tranșată”.
Apoi… când am stat și m-am gândit la Colectiv și tot ce s-a întâmplat din cauza infecțiilor din spitale, apoi la băiețelul ucis de câini în parcul Circului… când te gândești la copiii înecați prin haznale, la bebelușii arși în maternitatea Giulești, la Bogdan Gigină și câte alte asemenea nenorociri care se întâmplă în țara asta și care ne zdruncină psihicul… Mi se pare cumva firesc să îmi doresc să dau statul în judecată pentru răul zilnic pe care mi-l provoacă.
Și… sunt convinsă că nu simt numai eu asta!
Și aici, intervii tu cu notorietatea ta! Oare…nu am putea să facem un proces colectiv? Să ne adunăm niște sute, mii de români care efectiv ne-am săturat de toate mizeriile astea și care ne dorim să tragem un semnal de alarmă măcar pentru a ne liniști o fărâmă, simțind că nu stăm chiar degeaba?! Senzația asta de neputință e nu numai frustrantă, ci de multe ori – de-a dreptul copleșitoare!
Chiar mi-aș dori să se poată face asta! Poate ar ajuta măcar un pic la îndreptarea lucrurilor… nu știu…
O zi bună îți doresc! Doamne ajută!
Așadar, oare am putea da statul român în judecată?
Aștept părerile unor avocați, ale unor specialiști. Analizând Constituția României, legea supremă, eu zic că există temeiul unui proces colectiv.
Pentru că, prin toate acțiunile lui, sau, mai degrabă, nonacțiuni, statul român încalcă grav Constituția zi de zi.
Și vă voi prezenta, mai jos, câteva articole pe care cu toții considerăm că statul român, în special Guvernul- cel care trebuie să aplice legile, nu le respectă.
Constituția garantează măsuri egale pentru toți românii. Disprețul de la ghișee sau chiar cel al operatorilor de la 112 în cazul Alexandra arată contrariul. Nu mai vorbesc de măsuri diferite în cazul celor înstăriți față de amărâții care întind mâna la colț.
Unitatea poporului şi egalitatea între cetăţeni
ARTICOLUL 4
(1) Statul are ca fundament unitatea poporului român şi solidaritatea cetăţenilor săi.
(2) România este patria comună şi indivizibilă a tuturor cetăţenilor săi, fără deosebire de rasă, de naţionalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenenţă politică, de avere sau de origine socială.
Egalitatea în drepturi
ARTICOLUL 16
(1) Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.
(2) Nimeni nu este mai presus de lege.
Constituția ne garantează dreptul la viață!!! Să-i spună cineva asta și Alexandrei. Sau copiilor arși la Giulești. Sau morților din Colectiv. Sau copiilor drogați și scoși la cerșit, care au orice mai puțin integritate fizică.
Dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică
ARTICOLUL 22
(1) Dreptul la viaţă, precum şi dreptul la integritate fizică şi psihică ale persoanei sunt garantate.
Aceeași Constituție ne garantează, da, nouă românilor, dreptul la sănătate. Adică spitale decente, maternități decente, personal calificat, curățenie, civilizație. Normalitate. Mai mult, potrivit articolului de mai jos, statul este obligat să ia măsurile pentru această normalitate mult dorită. Nu avem nimic din toate astea, deci există temei pentru tragerea Guvernului la răspundere?
Dreptul la ocrotirea sănătăţii
ARTICOLUL 34
(1) Dreptul la ocrotirea sănătăţii este garantat.
(2) Statul este obligat să ia măsuri pentru asigurarea igienei şi a sănătăţii publice.
Revin la copiii cu mâna întinsă de la intersecții. Munca forțată este interzisă prin Constituție. Pot fi date în judecată Poliția, Guvernul, Administrațiile locale? Eu zic că da! Există temei, potrivit articolelor 42 și 49.
Interzicerea muncii forţate
ARTICOLUL 42
(1) Munca forţată este interzisă.
Protecţia copiilor şi a tinerilor
ARTICOLUL 49
(1) Copiii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă în realizarea drepturilor lor.
(3) Exploatarea minorilor, folosirea lor în activităţi care le-ar dăuna sănătăţii, moralităţii sau care le-ar pune în primejdie viaţa ori dezvoltarea normală sunt interzise.
Cetățenii sunt obligați, prin Constituție, să plătească taxe și impozite. Le plătim. Dar, prin aceeași Constituție, Statul e obligat să ne asigure un trai decent. Scrie negru pe alb! Deci, îl putem da în judecată? Eu zic că da!
Nivelul de trai
ARTICOLUL 47
(1) Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică şi de protecţie socială, de natură să asigure cetăţenilor un nivel de trai decent.
Aceeași Constituție ne și susține ipoteza. Dacă ne considerăm vătămați, trebuie să primim dreptate. Avem acest drept!!! Iar eu și mulți ca mine considerăm că Statul ne aduce prejudicii zilnice. Și ar trebui să plătească!
Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică
ARTICOLUL 52
(1) Persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, este îndreptăţită să obţină recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului şi repararea pagubei.
(3) Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. Răspunderea statului este stabilită în condiţiile legii şi nu înlătură răspunderea magistraţilor care şi-au exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă.
Nu în ultimul rând, există și o instituție care ar trebui să ne asculte păsurile și care este obligată de Constituție să ne reprezinte. Da, Avocatul Poporului trebuie să fie al poporului!
Numirea şi rolul
ARTICOLUL 58
(1) Avocatul Poporului este numit pe o durată de 5 ani pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor persoanelor fizice.
Exercitarea atribuţiilor
ARTICOLUL 59
(1) Avocatul Poporului îşi exercită atribuţiile din oficiu sau la cererea persoanelor lezate în drepturile şi în libertăţile lor, în limitele stabilite de lege.
(2) Autorităţile publice sunt obligate să asigure Avocatului Poporului sprijinul necesar în exercitarea atribuţiilor sale.
Acestea fiind zise, cu minima mea pregătire juridică, eu am descoperit cel puțin 7 articole din Constituția României pe care Statul le încalcă zilnic cu maximă indolență. Aștept părerile unor specialiști.
Mi-ar plăcea ca o mare firmă de avocatură, care chiar vrea să schimbe ceva în țara asta, să demareze documentația pentru un proces colectiv imens. Da, un proces POPORUL ÎMPOTRIVA STATULUI.
E temei pentru acest proces. Trăim zilnic aceste nedreptăți, această lipsă de profesionalism, această nesimțire din partea lor, aceste neajunsuri.
Și nu mai vreau! Vreau STOP, RESET, vreau despăgubiri, dar mai mult decât toate astea, vreau NORMALITATE!