Orice părinte știe că cel mai dificil lucru într-o relație cu un copil nu este să-l forțezi să facă ceva, ci să-l motivezi să realizeze acel lucru cu plăcere și conștient că ceea ce face este bine pentru el în prezent sau pentru viitorul lui.

„Dacă înveți bine, vei ajunge la o facultate bună, vei avea un serviciu bine plătit, îți vei putea permite lucruri scumpe și vacanțe frumoase!” – Niciodată nu va funcționa un asemenea mesaj până la o anumită vârstă la copil pentru că viitorul descris este mult prea departe, iar el nu are răbdarea să aștepte până atunci, el vrea acum și aici să se joace, să se uite la desene, să meargă în parc.

Și atunci cum să facem? Care sunt butoanele care trebuie apăsate ca să motivăm năstrușnicul să facă ce ne dorim și, mai ales, ceea ce trebuie?

Să vedem mai întâi ce definește motivația, câte tipuri sunt și cum funcționează aceasta.

Ce este motivația?

Motivația este un impuls care obligă o persoană să facă ceva. Laudele, notele bune, banii și dulciurile formează o motivație pozitivă, în timp ce pedeapsa, cearta și notele mici duc către o motivație negativă.

Motivația poate fi de doua feluri:

Externă (extrinsecă)
Internă (intrinsecă)

Motivația externă

Motivația externă are loc atunci când părinții, ca să-i convingă pe copii să facă ceva, recurg la diverse metode de încurajare, recompense fie pentru note bune, pentru un comportament sau ajutor la treburile casnice. Dar, la foarte scurt timp, vom observa că cei mici, chiar dacă s-au ales cu bani de buzunar și diverse cadouri, continuă să ia note proaste, să nu-și facă temele, să nu asculte sau să facă trăsnăi.

De ce nu funcționează un astfel de sistem?

Motivația externă a unui copil poate funcționa doar de la început, când entuziasmul nu a dispărut încă. Atunci, întregul proces este perceput doar din punctul de vedere al rezultatului final – recompensa. Și atunci se va umbla la calitate. Adică, în loc să-și facă singur temele va copia, în loc să pregătească un proiect și să fie original, va descărca unul gata făcut de pe internet. Obiectivul nu va fi pentru el cunoștințele dobândite în timpul procesului de învățare, ci nota din catalog sau telefonul pe care urmează să-l primească pentru această notă.

Tipuri de motivație extrinsecă

Șantajul / victimizarea

Unor părinți le place să pună presiune asupra vinovăției copilului, amenințându-i că nu vor mai vorbi cu ei, că nu-i vor mai iubi sau nu vor mai fi prieteni până când copilul nu va face ceva. Sau părintele începe să se plângă că el face, drege, muncește, iar cel mic nu apreciază. Metoda este eficientă, dar negativă. „Dacă nu îți înveți lecțiile, nu vei folosi tableta!”, „dacă iei o notă proastă, vei sta acasă tot weekendul!” etc. Astfel de amenințări distrug încrederea într-o relație și creează tensiune. În plus, riști să apeleze și copilul la această metodă cât de curând.

Promisiune de cadouri

„Dacă iei 10 pe linie, îți voi cumpăra o tabletă nouă!”. Ce se întâmplă dacă nu înțelege ceva la o materie? Dacă încearcă și dă tot ce poate, dar unul dintre profesori nu l-a apreciat corect și i-a dat un 4? Îi va dispărea motivația de tot pe viitor.

Bani pentru note sau ajutor prin casă

O altă metodă incorectă de recompensă este plata pentru succesul academic sau pentru îndeplinirea treburilor casnice. Aceasta este o metodă pe termen scurt. Banii nu pot îmbunătăți abilitățile intelectuale ale unui copil și nici nu pot insufla dragostea pentru ordine și curățenie.

Comparaţia cu alt copil

„Maria de ce a luat nota 10 la test și tu doar 8?”. Dragii mei, fiecare are abilități, temperament și șanse diferite în viață. Comparându-ți copilul cu altcineva, l-ar face să creadă că este devalorizat în ochii tăi. Că nu este capabil să se ridice la așteptările tale și, prin urmare, nu merită iubirea ta.

Motivația externă nu funcționează pe termen lung. Pentru ca un copil să se simtă motivat, trebuie să se bucure de ceea ce face, iar recompensele, laudele și pedepsele nu vor ajuta acest lucru – dimpotrivă. Iar dacă vrei să sărbătorești alături de copil succesul lui, nu-l lega direct de un cadou, lăsați recompensa să fie neașteptată și primită numai după finalizarea sarcinii.

Motivația internă

Spre deosebire de motivația externă, motivația internă este atunci când tu însuți ai decis ceva, când ești conștient cât este de important pentru tine să faci sau să nu faci un lucru. De exemplu, practicarea sportului de plăcere este o motivație internă, în timp ce participarea la competiții este o motivație externă.

Motivația intrinsecă este stimulată de faptul că celui mic îi place ceea ce face. El însuși vrea să citească o cartea recomandată, să scrie un eseu pe o tema propusă, să învețe cuvinte noi într-o limbă străină. De cele mai multe ori, nu există o motivație internă a copiilor de a studia, deoarece copilul nu poate să înțeleagă de ce trebuie să facă teme, să rezolve exerciții și probleme sau să învețe tot felul de formule.

Explicați-le copiilor că pentru dezvoltarea generală, fiecare persoană trebuie să aibă o bază minimă de cunoștințe, care este predată la școală – să vorbească și să scrie corect în limba română, să poată număra și socoti, să aibă noțiuni minime de istorie, geografie sau fizică. Prin urmare, chiar dacă subiectul nu este interesant sau nu-i place, trebuie să studieze cel puțin elementele de bază.

Dar ce să facem și cum să-ți ajuți copilul să fie motivat din interior?

Cel mai important lucru este acela de a-l ajuta pe copil să se simtă interesat de subiect. Care sunt pașii?

Setează un scop

Găsește activități care vor fi interesante pentru copilul tău. Faceți o listă și discutați-o cu copilul. Încercați să-l duceți la diferite cursuri de probă pentru a vedea ce îl interesează. Dacă îi plac foarte mult cățeii, mergeți împreună la un adăpost de animale. Dacă după această vizită, se decide că vrea să devină medic veterinar, îi explici că va avea nevoie de biologie pentru asta. Începeți cu o enciclopedie colorată, iar cu timpul va cere singur să-i luati și alte cărți, deși până de curând nu înțelegea la ce i-ar folosi această materie.

Exemplul personal

De câte ori nu vă certați copilul pentru că pierde timpul la calculator, în timp ce voi înșivă petreceți ore bune pe rețelele de socializare? Dacă nu ești prea ordonat din fire, cum poate copilul tău să fie altfel? Fii tu un exemplu. Adesea, hobby-ul unui părinte devine preferatul copilului. O pasiune pentru un gen muzical, pasiunea pentru o echipă sportive sau pentru gătit sunt adesea transmise copiilor de la părinții lor. Vrei copilul tău să fie motivat să reușească? Fii tu însuți motivat.

Dezvoltarea aptitudinilor

O persoană poate avea talent muzical. Dar pentru a și-l manifesta, trebuie să exerseze sute sau mii de ore. Stăpânirea unor instrumente muzicale și capacitatea de a cânta nu duc neapărat către o viitoare profesie, dar îl vor ajuta pe copil să se exprime în societate (participă la diverse concerte școlare, merge în tabere de profil, își formează propriul grup, se împrietenește cu alți copii etc.).

Indicii ascunse

Creierul uman este uimitor. El reacționează la diverși stimuli la nivel inconștient. Nimănui nu-i place să fie forțat să facă ceva. Dar putem împinge un copil spre ceva bun dând mici indicii creierului său. Pune o carte interesantă pe noptieră, așează un instrument muzical în zona de acces, înscrie-te la cursuri de animație pe calculator și cu siguranță va fi și el interesat de aceste activități.

Implică-l în decizii

Motivația pentru o persoană de orice vârstă este libertatea de alegere. Încurajează-ți copilul să decidă singur când să facă ordine, când să-și facă temele și ce haine să poarte la școală. Implicarea în procesul de a alege îi va oferi sentimentul de control și responsabilitate, ceea ce îi poate crește motivația. Discută împreună despre opțiuni și consecințe.

Fii mereu în preajmă

Uneori, pentru a susține motivația, trebuie doar să fii în contact cu copilul și să ai grijă în mod corespunzător de nevoile acestuia. Se poate întâmpla ca el să aibă nevoie doar de un mic impuls pentru a fi ajutat și pentru a reveni pe drumul lui. De exemplu, unui copil îi ia foarte mult să-și facă temele pentru că mereu este distras de ceva. Mama nu-l ajută, nu-i face ea temele, dar îi pune un cronometru care sună la 15 minute, timp în care băiatul trebuie să termine un exercitiu. Nu doar că reușește să-și facă temele într-un timp mai scurt, ci își dezvoltă și capacitatea de concentrare pe termen lung.

Motivația colectivă și familială

Când facem ceva împreună cu un copil, motivația funcționează mai bine, pentru că putem face în liniște partea în care copilul nu reușește și îl lăsăm pe el s-o facă pe cea în care se descurcă. Chiar dacă nu-i place și nu vrea să facă, tot mai puțin plictisitor este în doi decât singur. În afara familiei funcționează motivația colectivă și îl putem ajuta, dar numai într-un mod pozitiv. Nu-i vei zice: „Îți vei dezamăgi colegii și antrenorul!”, ci „Pentru ca echipa ta să câștige!”.

„Recompense” neașteptate

Ne referim la momentul când o persoană se așteaptă să fii supărat și să-l cerți pentru ceva, dar tu îi vorbești frumos și îl ajuți. Sau când un copil s-a străduit, a muncit și, deși a avut rezultate proaste (a picat un examen, nu a urcat pe podium la o competiție), părinții l-au consolat cu un moment plăcut: cuvinte de încurajare, o excursie, o ieșire la cofetarie sau la film. Acest moment se va întipări în memorie pentru totdeauna. În realitate, și copilul era supărat și gata să renunțe la tot, iar părinții l-au susținut și încurajat să meargă mai departe.

Alege sarcinile potrivite

Una dintre cele mai bune modalități de a crește motivația internă este să-ți ajuți copilul să se simtă competent, că poate face față. Dacă activitatea este prea ușoară, copilul se va plictisi rapid, iar dacă este prea greu, copilul va fi dezamăgit sau nesigur de sine.

Cu cât copilul este mai mare, cu atât sfera lui motivațională funcționează mai complex. Motivele interne apar și încep să prevaleze asupra celor externe. În adolescență, devine foarte important să-ți satisfaci nevoia de auto-realizare, să te afirmi în propriii ochi și să-ți crești stima de sine.

Motivația este un impuls intern foarte puternic, important și necesar. Datorită acesteia, o persoană își părăsește zona de confort și începe să acționeze, să depășească diverse dificultăți pentru a atinge scopul. Și doar venind din interior motivația te poate susține până la final.

Credit foto: CristianAndrei.ro