Copiii se confruntă adesea cu stresul în viața lor de zi cu zi, iar părinții au un rol important în a-i ajuta să-l gestioneze și să-l reducă. La fel ca și la adulți, stresul poate fi copleșitor pentru copii, de aceea, o comunicare sănătoasă între ei și părinți este esențială. Asigurați-vă că cel mic se simte confortabil să vă împărtășească emoțiile și preocupările sale. Ascultați-l cu atenție și fără să-l judecați, arătându-i că îl înțelegeți și că sunteți acolo pentru el și oricând poate apela la sfaturile și experiență voastră.
Și mai ales nu ignorați un copil stresat, ajutați-l încă de la primele semne, pentru că chiar dacă nu spune, consecințele pot fi destul de grave și sănătatea lui este în pericol. Este foarte important ca părinții să fie conștienți de impactul stresului asupra copiilor și să le ofere cât mai rapid sprijinul necesar.
Dar cum să prevenim sau gestionăm stresul copilului ca acesta să crească un adolescent sănătos fizic și mental, fără frustrări și, mai ales, să fie ferit pe viitor de depresii și suferințe?
Să vedem mai întâi care sunt motivele care stresează un copil.
Există o varietate de situații care pot provoca suferință copiilor, iar acestea pot varia în funcție de vârsta și experiențele individuale ale fiecăruia. Iată câteva motive comune:
- Școala și performanța academică: Presiunea de a obține rezultate bune la școală, evaluările sau testele pot genera stres. Provocările legate de teme, examene sau adaptarea la un nou mediu școlar pot fi, de asemenea, factori stresanți.
- Presiunea socială: Copiii pot simți presiunea de a se încadra în grupuri de prieteni, de a fi acceptați sau de a fi incluși în activitățile sociale. Confruntarea cu anumite conflicte, bullying-ul sau dificultăți în relațiile cu colegii pot genera stres și anxietate.
- Schimbări în viață: Evenimentele majore din viața copilului, cum ar fi: divorțul părinților, începerea grădiniței, apariția unui frate mai mic, relocarea într-un alt oraș sau țară, schimbarea școlii pot fi surse de stres semnificative.
- Situații de criză: Violența comisă împotriva unui copil sau în fața lui, un conflict militar, acte de terorism, un dezastru natural care a lipsit familia de locuință, un accident, boală sau pierderea unei persoane dragi (sau a hamsterului iubit) etc.
- Responsabilități și așteptări: Copiii pot simți stres în legătură cu responsabilitățile și așteptările impuse de părinți sau profesori. Acestea pot include sarcini casnice, activități extracurriculare, obținerea de rezultate înalte sau conformarea la anumite reguli și norme.
- Probleme familiale: Conflicte în familie, probleme financiare, tensiuni între părinți, certuri între frați sau sentimentul de singurătate pot afecta copilul și îi pot provoca mult stres. Chiar și evenimentele fericite pot fi o sursă de stres. De exemplu, o întâlnire cu un personaj preferat sau o rudă iubită care trebuie să vină în vizită.
- Autopercepție și imagine de sine: Copiii pot simți stres în legătură cu aspectul lor fizic, abilitățile sociale, performanțele sau cu felul în care sunt percepuți de către ceilalți.
Dar care sunt simptomele și cum să ne dăm seama dacă un copil este stresat?
Păi, un copil aflat într-o stare de stres (la fel ca și un adult) se va confrunta cu:
- Schimbări de comportament. Poate deveni irascibil, agitat sau, dimpotrivă, retras și tăcut. El poate avea probleme de concentrare sau îi poate scădea performanța școlară. Se poate observa un grad ridicat de inadaptare generală, o atitudine negativă față de școală și profesori, pot aparea conflicte cu semenii.
- Probleme de somn. Copilul poate avea dificultăți în a adormi, poate avea coșmaruri frecvente și se poate trezi des în timpul nopții. De asemenea, îl poți suprinde plângând înainte de somn.
- Schimbări în alimentație. Unii copii își pot pierde pofta de mâncare, în timp ce alții pot avea un apetit crescut și pot căuta mâncare de confort. De asemenea, pot apărea creșteri sau scăderi în greutate.
- Dureri fără o cauză anume. Copilul stresat poate prezenta dureri de cap, dureri de stomac, greață sau alte manifestări fizice în absența unei cauze medicale evidente.
- Schimbări emoționale: Copiii pot fi mai sensibili și pot plânge mai des. Ei pot fi mai anxioși, îngrijorați sau se pot simți copleșiți de emoții.
- Comportament regresiv. Un copil stresat poate începe să aibă comportamente regresive, ar putea, de exemplu, să urineze în pat chiar dacă a trecut de mult de vârstă scutecelor sau să ceară o suzetă sau obiecte de confort pe care le-au abandonat de mult.
- Izolare socială: Copilul stresat poate evita interacțiunea socială și poate prefera să fie singur și să aleagă activități solitare.
Dacă observați aceste manifestări la copilul dumneavoastră și nu a venit încă să vă spună ce are, este cert că ceva îl măcină și îl doare, undeva acolo adânc, în suflețelul lui mic. Și trebuie neapărat să aflați niște răspunsuri și să luați în serios starea lui de spirit.
Este important să fim conștienți că fiecare copil este unic și va răspunde în mod diferit la diverse situații de stres. Ca părinți, este esențial să fim receptivi și să oferim sprijinul necesar pentru a-l ajuta pe copil să facă față și să gestioneze stresul într-un mod sănătos.
Să vedem cum putem să-l ajutăm!
- Stabiliți rutine și limite clare
O rutină bine definită și limitele clare îi pot aduce un sentiment de siguranță și stabilitate copilului. Ajutați-l să-și organizeze timpul și să-și facă temele la ore regulate. Asigurați-vă că are timp și pentru relaxare și joacă în afara orelor de școală și foarte important să facă un sport. Sportul îi va antrena nu doar corpul, ci și mintea.
- Promovați un stil de viață sănătos
Un stil de viață sănătos poate contribui la reducerea stresului. Asigurați-vă că puiul vostru doarme suficient, se hrănește adecvat și face exerciții fizice regulate. Activitățile fizice, precum joacă în aer liber sau practicarea unui sport, pot elibera tensiunea acumulată și îi poate îmbunătăți starea de spirit.
- Încurajați relaxarea și tehnici de gestionare a stresului
Ajutați copilul să învețe tehnici de relaxare, precum respirația adâncă și concentrarea pe imagini plăcute. Puteți explora împreună meditația sau yoga,deși, eu unul nu am văzut încă un copil care să stea mai mult de un minut cuminte, cu atât mai mult într-o poziție de yoga meditând. Dacă aveți un copil mai mare, puteți încerca aceste tehnici, la adulți ele sunt utile în reducerea anxietății și a stresului. Dar dacă nu are încă vârstă potrivită, dar manifestă interes pentru o anumită activitate, precum desenul, modelajul, lucrul manual sau muzica, încurajați-l să practice aceste activități ca modalitate de relaxare.
- Focalizați-vă pe joc și divertisment
Jocul și divertismentul au un rol important în eliberarea stresului la copii. Asigurați-vă că dispuneți de timp dedicat distracției în familie, vacanțe împreună, plimbări, jocuri de societate, gătit și luat masa împreună. Scoateți-l din casă, din locul unde suferă și mergeți în parc, fie doar pentru o plimbare și o înghețată, fie pentru o zi întreagă să citiți într-un hamac sau să jucați badminton. Schimbarea peisajului îl va ajuta să uite și să-și revină, puțin câte puțin.
- Râdeți în hohote
Râsul eliberează endorfine și dopamină, cunoscute sub numele de „hormoni ai fericirii”, care reduc considerabil stresul, anxietatea și tensiunea. Așa că, fie apelați la Stan și Bran, fie alegeți o altă comedie, fie vă maimuțăriți ca un clovn, cert e că trebuie să-l faceți pe cel mic să râdă. Și să râdă mult, până uită de tot de problema care îl macină.
- Comunicați cât mai mult
O comunicare eficientă va crea legături foarte strânse între membrii unei familii. Învățați-i pe copii să vă spună totul încă de mici, lucuri importante și lucruri mărunte. Trebuie să știe și să aibă încredere în voi că îi veți ajuta și le veți lua apărarea oricând și oriunde. Repetați-le mereu, că sunteți acolo ca să-i sprijiniți, că asta face un părinte.
- Apelați la un specialist
În situații de criză, nu neglijați ajutorul calificat al specialiștilor. Sănătatea fizică a unui copil este inseparabilă de starea lui emoțională. Stresul interferează activ cu evenimentele de viață ale copiilor și adolescenților, reduce capacitatea acestora de autocontrol, interferează cu dezvoltarea psihologică și socială normală și poate duce la consecințe negative mai târziu.
„Stresul însoțește o persoană toată viața”
Din păcate, acesta este adevărul. Celebrul biolog și medic canadian Hans Selye, creatorul doctrinei stresului, a spus: „Eliberarea completă de stres înseamnă moarte„. El nu a considerat stresul ca fiind dăunător, ci l-a văzut ca pe o reacție care ajută organismul să supraviețuiască.
De aceea, efortul pe care îl depuneți nu trebuie să se concentreze pe eliminarea totală a stresului din viața copilului, ci să-l învățați să-i facă față, să se concentreze pe toate momentele fericite și frumoase din viața lui.
Este imposibil să protejezi un copil de situații stresante, de aceea, va fi necesar să-l ajuți să-și dezvolte abilitățile de toleranță la stres și să știe unde să apeleze și la cine pentru a obține sprijinul necesar. Mai devreme sau mai târziu, va învăța să-și dezvolte propriile moduri de a răspunde la conflicte, propriile moduri de a face față stresului mental.