Citeam zilele trecute un studiu publicat luna aceasta de Asociația pentru Protecția Consumatorilor și m-am îngrozit. Aparent, subiectul era banal- calitatea șampoanelor pentru bebeluși și copii din România. Ce mare lucru e și cu șampoanele astea? Cumperi unul, speli copilul pe cap și gata, înapoi, la joacă.
Nu e deloc așa. Ce am înțeles eu din studiul ăsta și m-a îngrozit:
doar 2% din șampoanele analizate sunt bune pentru copiii noștri
E o statistică alarmantă, nu?
Noi credeam că suntem destul de atenți când îi alegem Prințeasei un șampon, ne uitam să nu conțină parabeni sau coloranți, dar habar n-aveam că sunt alte multe substanțe care îi pot dăuna. Găsești mai jos o listă completă de substanțe pe care un șampon pentru copii nu ar trebui să le conțină.
Parfumurile sintetice (flagrance)- pot avea peste 200 de ingrediente în compoziția lor și conțin cantități mari de toxine și chimicale neafișate. De multe ori, parfumurile sintetice conțin ftalați care au rolul de a face persistent mirosul și care pătrund foarte rapid în piele crescând semnificativ riscul de diabet de tip 2. De asemenea, parfumul sintetic provoacă iritații ale pielii, dermatite, migrene, amețeli, tuse violentă, hiperpigmentare.
Cocamidopropyl betaine- este un agent de curățare care conține un produs din petrol. Acesta poate cauza alergii, iritații ale ochilor, pielii și plămânilor.
Sodium Laureth Sulfate (SLES)- este o substanță sintetică ieftină (detergent) cu rol de spumant, folosit frecvent în șampoane, geluri de duș și spumante de baie. Acesta poate cauza căderea părului, precum și iritații la nivelul pielii, ochilor și tractului respirator. Este frecvent „deghizată” într-o substanță pseudo-naturală, prin explicația că „provine din nucă de cocos”, însă interacționând cu alte substanțe (care pot fi contaminate cu 1,4-dioxane în procesul de fabricație), formează nitrați recunoscuți ca substanțe cancerigene.
Sodium Benzoate (Benzoat de sodiu)- este un conservant utilizat și în industria cosmeticelor și poate provoca toxicitate la nivelul organelor și agravează astmul.
Methylisothiazolinone- este un conservant folosit în general la șampoane, balsamuri și geluri de duș. Este periculos deoarece prezintă risc crescut de dezvoltare a alergiilor, iar studiile recente pe celule cerebrale ale mamiferelor arată, de asemenea, că acest ingredient ar putea fi toxic pentru creier.
Propylen glycol- este un emulsificator și are rolul de a absorbi apa și de a păstra umiditatea în cosmetice. Acesta poate cauza iritații la nivelul pielii și ochilor, iar produsele cosmetice ce conțin Propylen Glycol le sunt total contraindicate persoanelor cu alergii, eczeme, psoriazis sau alte boli ale pielii.
Methylchloroisothiazolinone- este unul dintre cei mai folosiți conservanți în industria cosmetică și poate produce iritații la nivelul ochilor și tenului, dar poate cauza și boli pulmonare.
Phenoxyetanolul- este un conservant folosit ca alternativă la parabeni și poate cauza alergii, toxicitate la nivelul organelor, iritații la nivelul pielii (dermatite) și ochilor. Potrivit Food and Drug Administration (FDA) din Statele Unite, phenoxyethanol-ul poate afecta sistemul nervos central și poate da stări de vomă.
Disodium EDTA (EDTA – acid etilendiaminotetracetic sintetizat din formaldehidă și cianură de sodiu)- este un controlor de vâscozitate folosit pentru a preveni deteriorarea cosmeticelor și produselor de îngrijire. Acest ingredient alterează structura pielii permițând substanțelor chimice să pătrundă în straturile profunde ale pielii cauzând dermatita de contact și probleme hormonale.
Ingrediente precum Cocamide DEA (Diethnolamină) și Lauramide MEA (Monoetanolamină)- sunt substanțe chimice de origine petrolieră și sunt folosite pentru a obține un PH neutru. Acestea pot da iritații ale pielii și ochilor. De asemenea, pot da reacții în urma cărora să se formeze nitrozaminele recunoscute ca substanțe cancerigene.
Parabenii (methylparaben, ethylparaben, sodium methylparaben, sodium propylparaben) sunt cei mai utilizați conservanți în industria cosmetică. Aceștia sunt folosiți pentru a prelungi valabilitatea produsului cosmetic și pentru a inhiba dezvoltarea bacteriilor, aceștia sunt toxici. Studiile efectuate de-a lungul timpului au arătat că, pe lângă reacțiile alergice și iritații ale pielii, acești parabeni se întâlnesc în țesuturile tumorale ale femeilor care se confruntă cu cancerul mamar. Așadar, absorbția lor în organism și acumularea în timp pot cauza cancer.
Ethylhexyglicerin- poate cauza reacții alergice și iritații. Multe produse cosmetice ce se pretind a fi „fără conservanți” conțin acest conservant.
Ceteareth-60 Myristyl Glycol- este un emulsifiant care poate conține impurități periculoase precum Ethylene Oxide (poate cauza cancer la sân, uterin, cerebral și leucemie) și 1,4-dioxane (poate cauza cancer).
DMDM Hydantoin- este un conservant care eliberează formaldehidă anti-microbiană și are rolul de a proteja cosmeticele și produsele de îngrijire personală de la alterare (omoară microorganismele și previne creșterea și reproducerea lor). Acesta poate provoca alergii, iritații la nivelul pielii, ochilor și chiar plămânilor, oboseală cronică și dureri de cap.
Isopropyl alcohol (alcool izopropilic)- este un solvent care alterează structura pielii, permițând astfel pătrunderea cât mai adânc în epidermă a substanțelor chimice și bacteriilor. Poate provoca iritații la nivelul pielii precum dermatite și eczeme, la nivelul ochilor, toxicitate la nivel reproductiv și chiar cancer.
PEG (Polyethylene Glycol)- este un compus provenit din industria petro-chimică, utilizat la scară largă în industria cosmetică. Polyethylene Glycol-ul are rolul de a ajuta alte ingrediente să pătrundă mai ușor în piele, de a stimula absorbția. Această funcție a PEG este în special periculoasă atunci când produsul cosmetic conține și alte ingrediente dăunătoare, care pătrund astfel în piele mai ușor. Cu cât este mai mic numărul de după literele PEG, cu atât mai mult stimulează absorbția în piele. Este sintetic și poate cauza reacții alergice toxice, acnee, dermatită de contact și este potențial cancerigen.
Coloranții sintetici (CI 14700, CI 14720, CI 15985, CI 16035, CI 16255, CI 17200, CI 19140, CI 42051, CI 42090, CI 45100, CI 47005)- sunt folosiți cu scopul de a înfrumuseța aspectul compoziției. Aceștia conțin săruri ale metalelor grele care depozitează toxine în piele provocând acnee, hiperactivitate la copii, dureri severe de cap, mâncărimi la nivelul ochilor, iritații ale pielii și pot fi cancerigeni.
BHT (Hidroxitoluen butilat)- este un antioxidant care are rolul de prevenire sau încetinire a deteriorării cosmeticelor sau produselor de îngrijire personală, deteriorare datorată reacțiilor chimice cu oxigenul. BHT poate provoca leziuni la nivelul ficatului în concentrații mari și apariția de tumori, este alergen pentru piele și ochi și, de asemenea, este potențial cancerigen.
Foarte important este și termenul de valabilitate a produsului.
Iată ce spune APC: „Termenul de valabilitate (data durabilității minimale) este primul aspect pe care trebuie să-l verificăm înainte de a cumpăra un produs cosmetic. Acest termen poate fi indicat în două moduri. Pentru produsele cu o dată a durabilității mai mică de 30 de luni, se indică prin inscripționarea zilei (dacă este cazul), lunii și anului până la care produsul își păstrează calitățile, dacă se respectă cerințele de păstrare. Pentru produsele cu o durabilitate mai mare de 30 de luni, data până la care pot fi utilizate se exprimă prin inscripționarea unei cutii deschise alături de o cifră și litera M, indicând numărul de luni de valabilitate din momentul deschiderii produsului.
Totuși, pentru ca produsul să poată fi utilizat în siguranță, nu este suficient ca acesta să fie în termenul de valabilitate. Produsele cosmetice trebuie păstrate la temperaturi sub 22-24 grade Celsius, ferite de umezeală și de razele soarelui. Ambalajul nu trebuie lăsat deschis mai mult decât este necesar pentru a utiliza produsul, astfel încât să se evite acumularea de praf și bacterii și degradarea compușilor chimici. De asemenea, nu trebuie să adăugăm apă sau creme pentru rehidratarea unui produs uscat.
După ce am citit tot studiul și am comparat șampoanele din casă cu ingredientele de pe etichete, le-am aruncat pe toate. Probabil, în curând, ne vom întoarce la leșie! Cică, totuși, există șampoane create din elemente 100% naturale. Spre acestea ar trebui să vă îndreptați.
Puteți găsi întregul studiu al Asociației pentru Protecția Consumatorilor din România aici.
Ți se pare util acest articol? Dă-i share să-l vadă toată lumea!